Liniște! Începe Postul! Sau mai bine cântați! Fericiți cei ce cântă, că acelora le este dată iubirea de cer și de pământ frumos!
Dragii mei:
Mă văd răpit de tentația epistolară, deși nu vreau să abuzez de timpul vostru frumos. Mâine cântăm în Valea Aurie și mi-ar place să fie TOȚI acolo. Prieteni, membrii ai cenaclului, suporteri, familia... Internetul e un mod de a fi singur în fața lumii. Vorbești, scrii, inviți la dialog și rămâi totuși o ființă monologală.
Mâine cântăm, de luni postim, de marți vom începe să ne gândim tot mai mult la viitorul nostru.
Anul trecut un coleg minunat din cenaclu, Ștefan Ion,care a găsit în cenaclul o rampă de punere în evidență a evidentelor sale calități și poate chiar el însuși un produs reușit al stăruințelor mele, chiar îmi propunea decis: Părinte ar fi bine să mai ieșim unii cu alții membrii cenaclului, să ne mai apropiem și să ne cunoaștem...
 |
| STEFAN |
Ștefan avea dreptate, și uite așa am purces la câteva inițiative personale, ca să le dau lor EXEMPLU și imbold, dar, așa cum am spus și în confesiunea mea, de săptămâna aceasta, din nefericire sunt cam mereu singur în astfel de inițiative, sau cel ce trage de oameni și am sentimentul că trag chiar de carcterul poporului român. Mulți nu pot depăși un anumit rudiment personalist... Asta o spun mereu la predicile mele.... Planuri avem, regrete că n-am făcut la fel, dar fapte ar fi necesare....
Pentru că, noi românii, nu ne solidarizăm decât împinși din spate și dacă totuși avem un interes. Câți dintre românii de lângă mine au venit ei înșiși să aducă o inițiativă. Nici unul aproape. Adică să spună concret: Da, mâine vreau să vă invit eu undeva, să facem acțiunea aceasta împreună și așa mai departe. Să văd că cineva rupe din coaja lui de salariu un bănuț sau un colțișor din inima lui. Fie și numai pentru o ieșire la aer curat. Cu echipa cenaclului, cu piretenii, cu suporterii...
Suntem parcă prea introvertiți și, cred că de fapt, nu tot timpul, dar uneori credem prea puțini în soarta misiunii noastre.
Eu unul, simt că mulți oameni de lângă mine nu cred în sensul acestei misiuni...
FAPTE FRAȚILOR, FAPTE, FAPTE...
M-aș bucura mai mult ca postul să ne schimbe, să fie un bun psiholog pentru toți, să vă apropie mai mult de voi înșivă.
Vă binecuvintez pe toți cei dragi!
Vă trimit o rază de pace și de speranță!
Vă vorbesc curat, din suflet și așa cum vouă vă e uneori greu să îmi vorbiți!
Curaj, credință și putere de muncă!
Vă doresc un post hotărât și plin de jertfă!
Și nu uitați: Cenaclul e totuși șansa voastră!
Priviți-o în ochi pe Maica Domnului și nu vă rușinați de ea! De la ea începe totul: iertarea și puterea voastră! Succes!
CITiȚI ȘI ARTICOLUL DE MAI JOS...
CITiȚI ȘI ARTICOLUL DE MAI JOS...
