duminică, 31 decembrie 2017

PĂRINTELE MODEST UREAZĂ DIN CER: LA MULȚI ANI CENACLULUI LUMINĂ LINĂ!

 Sfinții ne iubesc, iar Părintele Modest Zamfir, ocrotitorul ceresc al cenaclului nostru, ne dorește bine, putere, sănătate, unitate și un an nou plin de iubire. El va sta mereu lângă noi și va purta de grijă tuturor membrilor și prietenilor statornici ai Cenaclului Lumină Lină. Avem un sfânt-prieten în cer. De la el, pentru toți, cu iubire: La mulți ani!
 Și un poem, scris cu gândul și inima la Sfântul nostru ceresc. 
DRAGOSTEA
Mă încearcă Dumnezeu cât mă iubește,
Un munte ca să urc în țara Lui,
Și sufletul îmi rabdă omenește,
Înviu și mor, e semnul  dorului.

Un ceas porenște fuga către stele,
Minute port și eu în gând ceresc,
Mi-am strâns în brațe lacrimile mele,
Iubesc să dau și nu ca să primesc.

Un fir de iarbă duc din umbra țării
Se țese ia jertfei din pământ,
Cununa mi se zbate în valul mării,
Și de aceea când vorbesc eu cânt.

Bate un clopot, semn că va fi pace,
Copile, să înveți să fi mai bun,
Când vei iubi, să ști că totul tace,
Așa ni-i obiceiul din străbuni.

Blânde lumini vin din hotarul morții,
Garoafe line parcă vom fi noi,
Nu descifra temeiurile sorții,
Unde e unul va fi sigur doi.

Se întoarce vântul și se lasă cale,
Copacii se apleacă în lumini,
Vom îngropa trecutul într-o vale,
Și îi vom pune cruce de suspin.

Mai lasă visul să se facă șoaptă,
Și hai, stai jos, la masă să uităm,
Deschide bucuriei iarăși poartă,
Deci să iubim și tainic să cântăm.

Se întoarce sfântul într-o casă caldă,
Din cruce se coboară cel uitat,
Ochii nădejdii în lumini se scaldă,

Bine-ai venit! Ce mult te-am așteptat!

vineri, 29 decembrie 2017

PĂRINTELE CĂTĂLIN: CONFESIUNE ÎN PRAG DE AN NOU!

MOTTO: ”Sunteți Părintele Cătălin? Vă cunosc, urmăresc cenaclul Lumină Lină! Toți sunteți excepționali!”

  Aș fi putut să am orice altă identitate. Aș fi putut să fiu un căutat duhovnic sau să împart o chilie cu pustia. Aș fi putut să nu fiu nimeni sau pur și simplu un om. Dar nu eu am ales ce să fiu, după cuvântul Mântuitorului care spune: ”Nu voi m-ați ale pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi!”. Și de aceea n smerenie am plecat pe drumurile țării mele, alături de niște oameni cinstiți la suflet, ca să pot aduce o rază de mângâiere poporului românesc.
Colindul meu a fost uneori lacrima, alteori iubirea și de cele mai multe ori speranța. În duhul copilăriei ce mă caracterizează chiar am crezut că neamul românesc are nevoie de noi. De mine, de Părintele Doru Gheaja, de Nelu Ivan, de Romică, de Sorin Popa, de Părintele Alexandru, de Andrei Lazăr, de Andreea, de Vlăduț, de toți ceilalți... Și de fiecare dată când am fost contactat de o comunitate ca să fiu prezent acolo nu am stat pe gânduri. M-am aruncat în luptă cu nădejdea că așa vrea Bunul Dumnezeu, că viața noastră a căpătat un sens fericit, atâta vreme cât neamul îmi face onoarea ca să ne asculte cântecele. Și am cântat cu patimă, cu lacrimi, cu inimă... Până la fericire...
   De aceea, poate mă credeți, poate că nu mă credeți, dar eu sunt un om împlinit. Și de aceea lumea mă recunoaște ca fiind ”Părintele din Cenaclul Lumină Lină”... Și de aceea, cenaclul face parte din mine, din tot ce am mai drag și mai scump în viața de mărturisitor creștin. Prieteni, colegi, creștini care ne primesc mereu cu mare iubire, cu entuziasm și care pleacă de la concertele noastre mai mult decât fericiți...
Vine acum anul 2018. Anul centenarului Marii Uniri. An care ar trebui să fie emblematic pentru istoria cenaclului. De ce? Pentru că NOI mereu am cântat țara, neamul, Unirea... Mă văd pus în fața unor examene capitale de maturitate, de iubire, de mărturisire. Invitații serioase de a ține concerte deosebite au fost deja trimise și în elanul meu național am făcut promisiunea unor oameni că vom fi acolo. Iar oamenii ne așteaptă pe toți. Și de aceea, mă rog lui Dumnezeu ca să fim toți sănătoși, ca să mai facem un efort, de dragul Maicii Domnului, de dragul Centenarului, de dragul lui Horea, de dragul lui Ștefan cel Mare, pentru ca măcar anul 2018 să-l duce la bun sfârșit. Apoi vom mai vedea dacă Cenaclul Lumină Lină va mai merita să existe sau ne vom opri. 
Va fi un an entuziast, dar promit și o măsură în toate ceea ce vom face. Voi avea mai multă grijă de români, de colegi, de toți cei dragi sufletului meu. Voi fi la bine și al greu lângă toți. Așa să-mi ajute Dumnezeu!

joi, 28 decembrie 2017

PĂRINTELE ARSENIE NE SPUNE DE CE AVEM NECAZURI!

Iată 5 motive pentru care se abate răul asupra noastră:


 1. Unii dintre oameni drăcuie pe alții şi atunci să nu se mire dacă li se împlineşte cuvântul spus, căci dă Dumnezeu după cuvântul lor. 

Imagini pentru parintele arsenie boca necazurile ne vin de pe urma pacatelor2. Lucrează duminica. Că dacă Dumnezeu n-a lucrat Duminica, nici ţie nu îţi este îngăduit ca să lucrezi şi dacă vei lucra, vei pierde nu numai ceea ce ai lucrat duminica, ci şi ceea ce ai lucrat în cursul săptămânii. Să nu ascultaţi de sfatul nimănui când este vorba de cinstirea duminicii. Fiecare îşi are socoteala lui, tu însă ai un suflet. Căci va veni vremea să ceri apa cu bilet [perioada lui satana].

 3. Şi mai are pagubă cel ce se uită la agoniseala sa ca la ochii din cap.

4. Ai cumpărat din mână rea, din mână pătimaşă, din mâna care a furat sau de la unul care a curvit. De aceea, mai înainte de a o amesteca cu ale tale, dă-i puţină apă sfinţită, cu făină, căci să ştiţi, păcatele trec şi asupra pământului pe care-l calci şi asupra vitelor.

5. Cineva se ţine de vrăji asupra ta, iar tu nu ai ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta. Cineva lucrează cu diavolul asupra ta şi asupra vitelor tale şi atunci şi tu tânjeşti şi vitele tale. De ce pot lucra aceste puteri? Pentru că tu n-ai ocrotirea lui Dumnezeu.


miercuri, 27 decembrie 2017

CRISTEȘTI ȘI HOGHILAG SAU DOUĂ CONCERTE DE CEA MAI SFÂNTĂ LUMINĂ LINĂ!

CRISTEȘTI
HOGHILAC
   Iată că scriem, iată că existăm, iată că mergem mai departe. Iată că ultimile două concerte ale anului s-au scris în condiții speciale și faptul că ele sau împlinit înseamnă mult pentru toți. Din binecuvântate pricini, mai ales că e finalul de an și oboseala este firesc  ca să își spună cuvântul am fost în concerte mai puțini, dar toți ceilalți au fost cu sufletul lângă noi. Și Părintele Doru Gheaja, și Nelu Ivan, și Andrei și toți cei care compun comunitatea de destin a grupului nostru minunat.

Am scris istorie ieri al Hohilac și am făcut lumea fericită. Mai ales cei peste o sută de copii care au venit la concert, au cântat cu noi împreună și au primit pungi de la noi. A fost un recital cald, un concert blând și chiar deosebit. A fost flacăra unor inimi line care iubesc cântecul și neamul,
CTISTEȘTI
Astăzi am avut un superb concert,  chiar unic, la Cristești-Mure, unde sute de români au realizat o atmosferă de mare sărbătoare. Ne-am simțit datori să punem suflet și să le reamintim acestor români pătimiți că ”Asta-i Țara noastră/ Noi nu stăm în gazdă”, chiar dacă ”Horea al nostru încă e risipit sub roți”. Am cântat colinde, multe pricesne închinate Maicii Domnului și vestitele cântece patriotice, din care de succes au fost TRĂIASCĂ ROMÂNIA, DIN ȚARA MOȚILOR, TRECEȚI BATALIOANE ROMÂNE CARPAȚII , CLOPOTUL REÎNTREGIRII ȘI JURĂMÂNT LA PUTNA.  Ca într-un evantai de  solidaritate, la greu, cenacliștii s-au susținut la cântare și la iubire. Frumos, chiar excelent recitalul de trei piese a lui Vlăduț, plus un poem despre ”Regele Mihai” scris și recitat cu mult aplomb. La fel Sorin Popa- a făcut biserica să vibreze la colinde, iar Romică- excelent gest de a veni  ”rănit la concert, după ce cu câteva ore înainte trecuse printr-o încercare capitală- a pus voce, suflet și a reuști să lasă asistență fără suflare, atât de mișcător interpretând cântecele LA CRUCEA DIN DEALUL IUBIRII și A VENIT AICI CRĂCIUNUL...

Oamenii din Cristești au fost ca valurile unei mări de bucurie. Felul în care ei s-au comportat și mai ales modul în care au susținut Cenaclul Lumină Lină a însemnat pentru noi  un semn imens că Dumnezeu nu ne-a uitat și că Maica Domnului este pururea lângă noi.

duminică, 24 decembrie 2017

CENACLUL A COLINDAT AZI ÎN TREI CĂMINE DE BĂTRÂNI!

Noi am fost Moș Crăciun! Membrii mai vechi și mai noi ai Cenaclului Lumină Lină, doar animați de spiritul filantropiei creștine au dus azi colindul în trei ”CĂMINE de bătrâni”- cu trei recitaluri și peste două sute și ceva de pachete cu daruri de sărbătoare. Este un record de de iubire pentru Cenaclul Lumină Lină și niciodată nu am făcut așa ceva. Să colindăm în patru zile opt locașuri de asistență socială sau medicală. Dar, oare poți să te pui cu inima cenacliștilor și a suporterilor ce-i însoțesc mereu? Nu, e imposibilă așa ceva. iar Cenaclul înseamnă mai ales o șansă unică de iubire.

CONCLUZIE: 
Sorin, Mihai, Andreea și ceilalți COLEGI sibieni, care au pus mai presus de orice interes personal dorința de a fi buni ”slujitori” ai cauzei cenaclului, iată că ”smerindu-se” au fost protagoniștii unor fapte inedite. Vedeți acum de ce este bine să te faci cenaclist și să mergi până la capăt cu cenaclul. Tocmai pentru că numai așa poți face și tu ceva bine pentru neamul tău și mai ales pentru cei oropsiți... Felicitări!

sâmbătă, 23 decembrie 2017

BUNĂ DIMINEAȚA LA MOȘ AJUN!

Imagini pentru COLINDĂTORI DESENE wallpaperImagini pentru COLINDĂTORI DESENE wallpaperMâine e Moș Ajun! Aș spune anticipat: Bună dimineața la Moș Ajun/ ne dați ori nu ne dați?... Scriu cu dorința de a vă trimite la colindat. Oriunde, dar să colindați... Mai ales acolo unde este nevoie. În spitale, în azil, așa cum încă și mâine o parte a cenaclului va merge... Dar voi? - oare cum veți colinda? Să vă audă Dumnezeu cum ziceți: ”Lerui-ler/ Florile dalbe”...
Este noapte și blogul cenaclului îmi găzduiește visele. Ce vis frumos a fost a cest cenaclu! Cum a pornit, cum a crescut, cum a ajuns ”EL” la încă un Crăciun... Și eu tot scriu... Scriu... Florile, dalbe, flori de măr...
Dimineață mergem la Sfânta Liturghie. Nimeni să nu îndrăznească a lipsi. Doamne ferește, altfel tot colindul se duce în pustiu. Colindul s-a născut din Liturghie... Țineți minte și nu mai fabulați greșit... Fără Liturghie eram un biet popor de atei suferinzi... Ruși, turci, țigani, unguri, cine știe? Așa, ne-a ferit Dumnezeu. și încă suntem români!
Al vostru:
Părintele Cătălin Dumitrean

vineri, 22 decembrie 2017

7 CONCERTE ÎN TREI ZILE DE VIS!!!!!!!!!!!!!!!!

Mediaș
Trei zile de foc și șapte manifestări ale cenaclului. Pare incredibil,dar totul este adevărat. În patru spitale și în trei săli de concerte, sute și sute de oameni au simțit, pe acest final de an forța de expresie a Cenaclului Lumină Lină.
Plecat la drum acum opt ani și jumătate, printr-o organizare și emulație unică, în ciuda a mii și mii de obstacole, cenaclul își vede de treabă și reușește să trezească din amorțire poporul român. Să notăm așa:
1. Marți ora 14 recital de colinde la Spitalul Luther-Sibiu (Pediatrie) Atmosferă excepțională.
2. Marți ora 18.30 Concert la Mediaș în Sala Traube. Un concert de vis!
3. Miercuri ora 11.30 recital la Spitalul T.B.C. cu participarea I.P.S.Mitropolitul Laurențiu și zeci de oficialități sibiene. Șoc efectv pentru toți cei prezenți și o notă 10 cu felicitări pentru cei ce au cântat.
4. Miercuri ora 14 Recital la Spitalul de Pediatrie secția II-a. Superb!
5. Miercuri ora 18 super-concert la Sala Armatei. 600 de spectatori și trei ore de spectacol efectiv. Mirific, unic și irepetabil!
6. Joi ora 14 recital la Spitalul Copii Contagioși de pe strada Transilvaniei din Sibiu.
7. Spectacol de trei ore la Transelectrica Sibiu. Forță, patriotism și fără cuvinte...

Deci, Sibiul a avut parte timp șapte zile de câteva concerte marca Cenaclul Lumină Lină. pare neverosimil, dar totul este adevărat. Astfel că numărul manifestărilor cenaclului a ajuns la 441 și mergem mai departe cu alte concerte de vis...

luni, 18 decembrie 2017

BRAȘOV! CRONICA SCURTĂ A UNUI CONCERT DEOSEBIT!


Cronică... Să începem așa ”La Brașov a fost deosebit de frumos!”... Nu ajunge, a fost chiar mai frumos... Șase sute de oameni, un concert plin de vigoare, aplauze, lumea cântând cu patos... Vorbesc cu Părintele Doru la telefon. Îmi spune: ”Drumul de la Brașov la Alba Iulia, la întoarcere, a fost greu, aglomerație, mașini multe, dar spectacolul a meritat”. Încerc să-l provoc: ”Dar microfoanele, chitara au mai făcut nazuri, iar orga nu se aude mai deloc...” Îmi răspunde spontan: ”Părinte, să nu ni se  suie la cap că suntem vedete, nu ați văzut ce fericiți au plecat oamenii. Asta contează!” Mai încerc o provocare: ”Bine, bine, dar avem lirică, artă, pasiune, parcă...” Părintele mi-e taie scurt: ” Avem o misiune și eu nu vedeți că adeseori cânt fără microfon. Mă duc între oameni și cânt la rece. Noi nu facem artă pentru artă, ci pentru oameni!” Zâmbesc și îi mulțumesc. M simt mult mai bine...
Revăd concertul de la Brașov. Aievea, dar nu uit nimic... Biserica, oamenii, colegii, boxele, microfoanele, lacrimile, dragostea, bucuria creștinilor... Totul a fost ca într-un vis... Și parcă prea repede a fost trezirea... Da, trezirea... E luni seara și încă mă gândesc că avem cel mai frumos cenaclu din lume... Noi nu putem muri niciodată...

luni, 11 decembrie 2017

NOAPTE BUNĂ SIRE!

Imagini pentru regele mihai
( lui Nelu Ivan, prietenul meu monarhist, alături de care am mai scris un cântec pentru Rege)
Și după ce coroana cea de spini,
A  devenit smerită și bătrână,
N-a mai rămas nimic din cei senini,
Se face frig în inima română.

Măria Ta pornești spre rai curat,
Tu cel uitat și-n noua Românie,
Că și așa prea mult ai așteptat,
Ca țară să te întoarcă la domnie.

Și acum e prea târziu să-ți spunem: Hai!
Întoace-te să stai cu noi acasă,
Căci pâinea s-a învechit de 10 mai,
Și frații nu pot sta cu frați la masă.

Ne-au învrăjbit străinii și bolșevici,
Istoria le-a fost în mâini o coasă,
Și ne-au condus atâția venetici,
Ce ne-au predat doar lupta pentru clasă.

Bat clopote la  Argeș și pe deal,
Mitropolia plânge în tăcere,
Muntenia, Moldova și Ardeal,
Sunt trei surori căzute în durere.

Și de-ar vorbi oricum ar fi puțin,
Ce-ar mai putea iubirea să proclame,
Acum când moartea ticăie a lin,
Și rugul sfânt ar vrea să se destrame.

Îți spuneam: Noapte Bună!Te iubim!
Tu ești o catedrală de simțire,
Un far de demnitate și destin,
Ultimul leac la otrăvita fire.

Se face frig  în calendar  de van,
Rămâi cu bine, Sire de speranță,
Cu tine a murit de fapt un neam,
Și poate cea din urmă cutezanță!

 Cătălin Dumitrean

LA VALEA LUNGĂ ÎNCĂ UN SPECTACOL FRUMOS!

Spre Valea Lungă amplecat cu zâmbet. La volan Florin Loloiu- organistul nostru revenit  de două săptămâni în concertele noastre- iar în spate Nea Dumitru și Sorin Popa. Alte patru mașini erau deja în  trafic. Una din Alba, două din Mediaș, alta din Sibiu.  Membrii cenaclului bat drumul spre un nou concert...
În stânga drumului, imediat după Șeica Mică zăpadă. Un alb parcă venit din stepele Siberiene. Ținem cu Florin prelegeri de istorie națională. Duminica trecută îmi povestea de ”Fenomenul Pitești”, după ce urmărise un film documentar cu închisorile comuniste. Acum vorbim de Rege. De onestitatea unui om pe care România l-a avut la îndemână, dar l-a alungat și acum l-a
pierdut definitiv. Kilometrii se înșiră la rând odată cu lamentările noastre. Vorbim de legionari, de țărăniști, de patrioți, de cei ce fură astăzi în România, de inima plină de românism a cenaclului...
Ajungem la destinație. Primarul ne primește cu drag. Pregătim scena, montăm aparatura, orga etc. Oare a câta oară? Și socotesc că suntem la concertul 437 și mai e loc de multe altele... Ștefan e hiperactiv. Omul cu șapte inimi. Se simte dator să facă de toate. Pune mâna pe microfoane, schimbă bateriile, face probe, montează stativul. Eu privesc spre el și mă gândesc că aș  vrea să am abnegația sa. Un exemplu, cel puțin pentru mine.  Marius Catalan pune și el mâna pe treabă. Parcă e  de cinci ani în cenaclu. Orice efort contează,. E semn de noblețe și altruism de echipă. Și toți ceilalți colegi fac câte ceva. Nimeni nu stă degeaba. Toți vor să fie o inimă, un ideal și trudesc...
Încep corurile de copii. Mai întâi localnicii, apoi venim noi. Părintele Doru Gheaja  e în formă. Noi explodăm lângă dânsul, de fapt însăși prezența sa ne umple de putere. Sala arde. Oamenii se ridică în picioare. Sute de oameni cântă la unison. Mulți lăcrimează, alții ovaționează ca pe stadion și celor mai mulți nu le vine a crede că trăiesc un asemenea moment...

La ora 18 plecăm acasă. În stânga zăpadă, în dreapta la fel, drumul însă e curat... Iar noi vorbim despre tot despre Regele nostru... Ce singuri părem a fi... 

vineri, 8 decembrie 2017

SIGHIȘOARA ȘI DUMBRĂVIȚA -FOTOREPORTAJ!

SIGHIȘOARA: NU UITA CĂ EȘTI ROMÂN!
SIGHIȘOARA CEA CU SUTE DE INIMI ROMÂNEȘTI!
Revenim cu fotografii de la Sighișoara, dar și cu  alte instantanee minunate cu dela Dumbrăvița-locul unde duminică  alții cinci sute de români au trăit sub zodia iubirii de neam și de ortodoxie. Un alt spectacol fulminant și unic. Dar toate cu răbdare, blogul abia mai ține ritmul cu evenimentele,care sunt tot mai multe și tot mai frumoase!
DUMBRĂVIȚA, LOCUL  UNDE CENACLUL ARE CONTINUITATE...
DUMBRĂVIȚA -500 DE ROMÂNI LA DATORIE!



sâmbătă, 2 decembrie 2017

SIGHIȘOARA CEL MAI FRUMOS SPECTACOL DIN ROMÂNIA!

Sighișoara, 1 decembrie 2017! Iată dovada că ne iubim țara. Că România are nevoie de noi și că noi avem nevoie de România. Peste  600 de spectatori într-un concert absolut incredibil,  un
foto preluare Radio Son Sighișoara
spectacol de forță și de rezistență a demnității naționale. Cu membrii Cenaclului Lumină Lină în rol de revoluționari, cu sute de steaguri tricolore, cu o singură limbă, este vorba de cea română, cu zeci de minute de aplauze, fapt din ce în ce mai des întâlnit în concertele noastre.
Publicul sighișorean, începând de ieri seară devine publicul nostru campion. Și chiar dacă în sală au fost zeci de sibieni, zeci de făgărășeni, totuși Sighișoara a însemnat confirmarea definitivă a faptului că Cenaclul Lumină Lină este indispensabil României de astăzi. Cu forța grupului, cu maturitatea sfințitoare a Părintelui Doru Gheaja, cu elanul debutanților care vin tot mai mulți spre noi, această entitatea de forță și destin național scrie pagini de aur în cartea devenirii noastre istorice.

La Sighișoara totul a fost perfect. La Sighișoara totul a fost incendiar. La Sighișoara ne-am jurat credință definitivă pentru lupta noastră nemuritoare. Felicitări Nelu Ivan, Romică, Părinte Alexandru, Sorin Popa, Andreea, Ștefan Ion, Părinte Mihai, Marius cu naiul tău fermecat, Frate Alexandru Nița, Vlăduț Părău, domnule drag Vasile Luca Părinte Nicu Vlad, Alexandrei și vouă tuturor celor care ne-ați ajutat, faceți parte din echipa noastră de suflet, din ambianța curajului și demnității noastre naționale. Sighișoara rămâne visul nostru împlinit. LA MULȚI ANI!
p.s. vom reveni cu alte amanunte și fotografii...

miercuri, 29 noiembrie 2017

O ZI FEBRILĂ SAU CUM ARATĂ POVESTEA NEȘTIUTĂ A UNUI CONCERT... DEZVĂLUIRI....

Se fac pregătiri mari la Sighișoara. Primăria e în focuri. Vine Cenaclul! Vine TV TRINITAS. Prietenii cenaclului, domnul Ionel și Cristi sunt pe ultima sută de metrii cu  organizarea. Afișe peste tot, inclusiv pe autobuze. Cu domnul Luca am vorbit alaltăieri, este și el la datorie... Fratele Alexandru Niță, marele schimnic de la Mânăstirea Sâmbăta de Sus e gata și dânsul pentru debut. Incredibil! Vom avea și un monah în lotul nostru. Cine ar fi crezut? un monah poet. Echipa chiar arată bine, iar cenaclul merită totul...

FOTO LA ROMA CU P.S. SILUAN PREGĂTIND DEJA CONCERTUL DIN 14 IULIE
Astăzi, patru ore de convorbiri telefonice pentru organizarea concertului. Trei persoane în focuri, pentru ca totul să iasă bine. Doamne, de ar ști unii cât de multe lucruri stau în spatele unui concert reușit. Sună la Primărie, apoi la pensiune pentru echipa TV, apoi iarăși la sală, din nou la Primărie etc. La un moment dat vorbim toți trei deodată, fiecare cu sarcina lui. Ștefan face afișa pliante pentru concert... Sună și imprimeria... E gata stativul cu bannerul ce va sta pe scenă. Fuga după el. Hai între timp un telefon la Mediaș. Vorbim cu Nelu Ivan. Îl rog să-i
Imagini pentru primarul sighisoarei
Dl. Ovidiu Mălăncrăvean- Primarul Sighișoarei
contacteze pe ceilalți colegi, pentru că pur și simplu nu mai am resurse pentru a mai repeta încă o dată datele de organizare. Iarăși sună primarul din Sighișoara: ”E totul rezolvat cu Trinitasul!” . Telefoane prelungi la București. Când veniți? Unde luăm cina. Cum nu e micul dejun vineri? Vin cu platouri de la Sibiu? Nu, mă liniștește Cristi, nu e cazul aducem noi și cina, și micul dejun pentru bucureșteni. Prânzul la Părintele Ghelasie Țepeș la mânăstire. Of-îi mulțumesc- mi-ai mai luat o povară de pe cap. Intră pe ușă un coleg. Nu prea le are el cu cenaclul, a fost doar la două concerte,dar gura păcătosului... Parcă vrea să mă provoace: ”Dar ceilalți, colegii din cenaclu ce fac? Vin, cântă o melodie și apoi...”. Răspund în grabă. ”Lasă măi , e bine și atât!”... Ispita continuă: ” Mă iertați, dar i-ați cam răsfățat. Eu am văzut câte ceva, dar nu v-am supărat... Poate e bine să mai pună și ei osul pe un stativ! Că așa am auzit că și pe scenă se dau tot bolnavi...”. Răspund din nou: ”Hai, că nu e acum timpul de a schimba caractere, eu nu-mi văd capul de treabă, lasă că se schimbă ei. Și, să nu generalizăm, sunt mici cazuri de sănătate și atâta tot. Da, asta cred și eu că poate că ar fi mai bine să se mai menajeze dela mâncare și poate alte posibile năravuri, dar mă rog, mergem înainte...”
...
Imagini pentru sighisoara Mă uit la ceas. Sunt aproape trei ore și jumătate de trudă. Deja facem afișele pentru alte concerte. Parcă a început numărătoarea inversă a concertelor din Decembrie. Mă intersectez din nou cu ”colegul”, altfel la o vârstă venerabilă. Îi spun: ”Ști ceva, mă frământă ce mi-ai spus, și nu am nimic că sunt ”fragili” unii, nu știu cine ți-a spus, dar măcar de ar învăța și ei cântece mai noi. . Sunt totuși copiii buni... Fără ei...” Colegul surâde și trece mai departe. Ceva de genul, treaba dumneavoastră părinte. Îmi aruncă totuși, așa ca din treacăt, două vorbe, doar atât: ”Eu, dacă aveam voce, veneam zilnic lângă dumneavoastră l la cenaclu. Numai și numai pentru inima pe care o puneți. Și aș fi învățat zilnic un cântec nou. Mă rog, vă rog să mă iertați. Poate că exagerez și aș fi fost și eu ca alții... Aveți dreptate, toți suntem la fel și fiecare dăm vina pe alții când e vorba de muncă. Totuși contează ce facem noi, nu alții...” Îi mulțumesc și mă reîntorc în birou... Telefonul sună prelung... Cine o mai fi?... Of...Doamne ajută!
Părintele Cătălin

luni, 27 noiembrie 2017

CENACLUL ÎN ITALIA- CUM NE-AM SIMȚIT MINUNAT!

Poate că vă puneți întrebarea dacă nu cumva drumul nostru în Italia a fost o simplă drumeție și atât. Poate că unii ne veți invidia pentru faptul că concertele 432 și 433 din istoria Cenaclului Lumină Lină s-au desfășurat în apropiere de Roma, mai ales că nu am putut avea lângă noi pe toți colegii noștri, care de altfel cu multă dragoste  și colegialitate ne-au trimis mesaje sincere de susținere. Poate că  ne întrebați cum a fost cea de a patra experiență italiană, mai ales acum când la o zi după concerte ne reîntoarcem acasă plini de amintiri bogate. Aș vrea să fiu sincer și, fără a vorbi cu emfază sau fără a aduce un prejudiciu altor momente divine din istoria cenaclului, am să vă fac câteva mărturisiri sincere, în urma cărora aș vrea să mediteze profund toți prietenii, colegii din cenaclu și mai ales cei care doresc să candideze la un loc de titular în echipa noastră. Așadar:
Împreună cu P.S. Siluan vorbind despre viitoarele concerte din Italia
1.        -M-am simțit foarte bine între românii din ambele comunități, public care a simțit profund implicarea noastră scenică și duhovnicească. Puțini am fost, dar am dat totul pentru oamenii care stăteau în fața noastră. Nu ne-am menajat, nu ne-am obosit, nu ne-am plâns de kilometrii parcurși, nu ne-am întrebat care ne sunt drepturile, ci dimpotrivă, ne-am simțit obligați să dăruim tot harul nostru diasporei românești, acestor români care trudesc departe de țară pentru a supraviețui în viață.
2.        -Echipa a fost într-o ascultare de 100 % față de propriile noastre reguli misionare. Nu s-a întârziat la program, la masă, la efortul de a pune fiecare mâna pe ceva atât la venirea în sală cât și la plecare.  
3.       - Deși Roma este orașul care te îmbie cel mai mult la turism, mintea noastră a fost ținută atentă în primul rând pentru concerte. Nimeni nu a uitat pentru ce s-a venit la Roma și de aceea nu am pierdut timpul în vizite prelungi, la mese ”tihnite” sau la taifas cu laudele publicului. Am venit și am plecat în smerenie. Acest fapt, mi-a dat în primul rând mie o liniște sufletească deosebită, mai ales că repet, atât în timpul liber, cât și la concerte micul grup a fost unitar întru toate. Felicitări!
4.        -Concertul a cuprins colinzi, cântece de suflet, cântece patriotice și pricesne, fiecare manifestare durând aproximativ două ore.
5.        -Efortul colegilor a fost maxim. Ștefan Ion  a luat avionul dus-întors din Cluj, ceilalți colegi au mers până la București pentru decolare și aterizare la întors, iar eu, împreună cu Ionuț Rus și tatăl meu am străbătut aproape 4000 de kilometrii dus-întors, cu aparatura tehnică în mașină (boxe, stație, microfoane, stative etc. Incredibil efort , dar adevărat. Și vă
scriu aceste lucruri ca să înțelegeți deplin ce înseamnă sacrificiul misionar și statutul de membru al Cenaclului Lumină Lină.
6.        Aplauze Părintelui Cristian și Părintelui Sorin pentru calitatea organizării celor două concerte. Nota 10 și mulțumirile noastre profunde.
7.        Un moment deosebit, istoric pentru noi toți, a fost întâlnirea cu P.S. Siluan- Episcopul Italiei, care ne-a primit extraordinar de bine, cu o căldură duhovnicească cu totul și cu totul aparte, fapt care ne-a umplut inimile de emoție și de alese gânduri naționale. Întâlnirea a durat aproape două ore, pe calea undelor, prin telefon, intrând în legătură directă cu noi și Părintele Doru Gheaja. Cu această ocazie s-a făcut propunerea, cal anul, probabil în 14 iulie, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, să concretizăm un mare concert, cu toată echipa prezentă, în Sala Divino Amore din Roma.
8.        Micul turneu italian a fost mai mult decât o reușită. El a însemnat o lecție de iubire, de colegialitate, de ospeție, de românism și de jertfă creștină. Îi mulțumim Maicii Domnului pentru toate!