joi, 27 septembrie 2018

MITROPOLITUL ARDEALULUI O CHEAMĂ PE MAICA DOMNULUI ÎN AJUTOR PENTRU SALVAREA FAMILIEI CREȘTINE!!!

MITROPOLITUL ARDEALULUI O CHEAMĂ PE MAICA DOMNULUI ÎN AJUTOR PENTRU SALVAREA FAMILIEI CREȘTINE!!!

Pastorală a IPS Laurențiu: „Să ne pregătim, cu post și rugăciune, sub ocrotirea Maicii Preacurate, pentru apărarea Familiei, celula de bază a societății!”

Iubiți credincioși,
În urmă cu 3 ani, în toamna anului 2015, oameni de bună credință, grupați în cadrul unei inițiative civice numite: „Coaliția pentru Familie”, au început un demers deosebit de important pentru ocrotirea viitorului familiei creștine tradiționale, cerând revizuirea Constituției României prin redefinirea familiei. Constituția actuală prevede, în art. 48, alineat 1, că: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. Termenul „soți”, care este atât de general și care nu definește nici numărul, nici identitatea soților, deci deschis interpretărilor, trebuie înlocuit cu exprimarea „un bărbat și o femeie”. Ca Lege fundamentală a Țării, Constituția nu poate fi revizuită decât printr-o largă consultare populară, prin Referendum, spre deosebire de legile organice, cum este Codul Familiei, care, deși conține definiția corectă a familiei, poate fi schimbat foarte ușor în Parlament. Referendumul este cel mai democratic mod de exprimare al unui popor liber și, totodată, expresia suveranității sale naționale.
Trei milioane de români s-au alăturat și și-au dat semnătura pentru susținerea acestui demers de ocrotire a familiei tradiționale, formată, așa cum a fost binecuvântată de Dumnezeu, dintr-un bărbat și o femeie: „Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: «Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l stăpâniţi…»”. (Facere 1, 27-28) 

Am ajuns, iată, vremea în care trebuie să reconfirmăm normalitatea și firescul familiei. După 3 ani de neînțelese amânări și tergiversări, Senatul României a aprobat organizarea acestui Referendum pentru zilele de 6 octombrie și 7 octombrie a.c.
Așadar, săptămâna viitoare, sâmbătă și duminică, ne așteaptă cel mai mare examen al nostru: examen de credință și de conștiință națională, ca popor unit și liber, chemat să dea mărturie concretă pentru valorile noastre morale, pentru apărarea sfințeniei familiei tradiționale, pentru ocrotirea educației sănătoase și a viitorului copiilor noștri.
Constatăm cu regret, în această perioadă, cât de amplă, de susținută și de virulentă este campania de denigrare, discreditare și manipulare a acestui referendum legat de familia creștină, care se duce pe rețelele de socializare și în media. Înțelegem, astfel, iubiți credincioși, cât este de mare miza acestui referendum pentru toți cei care ne-am născut și am crescut în familie, dar și cât de înverșunată și agresivă este strategia celor care se opun acestui act democratic prin manipularea și intoxicarea oamenilor de bine cu tot felul de invective, spre înșelarea lor.
Să reținem cu toții că Referendumul nu a fost cerut și nici revendicat de vreun partid politic! Nădăjduim însă că el va fi sprijinit de toți cei care s-au născut, au crescut și aparțin unei familii creștine, indiferent de opțiunea lor politică. Referendumul este al nostru, al tuturor românilor cuminți și așezați care vom merge împreună la vot, în Anul Centenar, pentru apărarea familiei și a sufletelor curate ale copiilor noștri în fața unei false și întunecate ideologii, care vrea să ne reeduce pe toți și să ne învețe că naturalul și firescul sunt doar expresia unei așa-zise „prejudecăți”, și nu fundamentul vieții noastre ca ființe umane libere și demne, create de Dumnezeu, capabile de frumusețe și dragoste, de credință și moralitate, chemate la asemănarea cu Dumnezeu.
Potrivnicii familiei creștine caută să ne înșele semănând multă suspiciune și neîncredere cu privire la întrebarea care va fi înscrisă pe buletinele de vot. Vom fi întrebați dacă suntem de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament. Această întrebare nu este una înșelătoare, ci este una standard, pentru că legea de revizuire a fost adoptată deja, precizând clar în Monitorul Oficial că „familia este întemeiată pe căsătoria liber consimțită dintre un bărbat și o femeie”, dar această lege va intra în vigoare doar dacă va fi asumată prin acest referendum. Așadar, nu se votează decât exclusiv definirea familiei, nimic altceva ascuns!
Prin acest referendum pe care îl susținem NU discriminăm pe nimeni, NU condamnăm și NU judecăm opțiunile sau faptele altora! Ne apărăm pozitiv, prin vot, doar valorile morale ale vieții și sufletul poporului român, pentru care moșii și strămoșii noștri au plătit jertfe spirituale și materiale uriașe. Mulțimea eroilor români cunoscuți și necunoscuți, pe a căror jertfă s-a edificat România de astăzi, libertatea și demnitatea noastră națională, trebuie să rămână conștiința vie a neamului nostru. Ei au apărat nu numai integritatea teritorială a țării, dar și integritatea spirituală și valorile morale ale poporului român, care a traversat întunericul istoriei sale zbuciumate prin lumina credinței și dreapta viețuire creștină. Amintirea vrednicilor noștri înaintași, a eroilor și martirilor neamului ne obligă, în acest An Centenar, să nu uităm cât de mare este preţul jertfei lor pentru darul vieții, al credinței și al unității noastre și, astfel, să ne responsabilizăm și noi să ne jertfim apărând sfințenia familiei creștine prin manifestarea unității noastre, participând cu toții la Referendumul din 6 și 7 octombrie. Mărturia dată la referendum este un adevărat recensământ pentru toți fiii Bisericii noastre, văzând astfel câți apărători mai are Hristos!
Ne bucurăm că sunt alături de noi toate celelalte confesiuni creștine, oameni de cultură și știință și, mai ales, Academia Română, cel mai înalt for de știință, cultură și educație al României, care în urmă cu aproximativ 2 luni a respins cu maximă fermitate „ipotezele educaţionale aşa-zis moderniste” din cercetările ONG-urilor străine, solicitând Ministerului Învățământului să păstreze principiile educației centrate pe specificul naţional românesc, care să dezvolte copilul în spiritul familiei tradiţionale – ca nucleu al vieţii sociale, culturale, morale a românilor și cu implicaţii creştine milenare.
Dincolo de toate aceste strădanii omenești ale noastre, de trezire și responsabilizare a conștiințelor credincioșilor, nădejdea cea mare o punem, în primul rând, în milostivirea cea nemărginită a Preabunului Dumnezeu și în ocrotirea cea plină de iubire a Maicii Domnului pentru poporul nostru. Noi suntem conştienţi că trecem acum printr-o perioadă de luptă duhovnicească împotriva duhurilor întunericului, care duc neîncetat război cu Biserica lui Hristos. Ştim că în spatele realităţii văzute pe care o trăim există această realitate nevăzută, această luptă neîncetată a celui rău împotriva noastră şi, de aceea, aşa cum a făcut întotdeauna Biserica în momentele cele mai dificile din istoria ei, îndemnăm şi noi la post şi la rugăciune, armele biruitoare pe care Însuşi Hristos le-a folosit şi ni le-a dăruit pentru a ieşi învingători din toate încercările vieţii noastre.
De aceea, cu smerenie Vă adresăm, Dumneavoastră și tuturor fiilor Bisericii străbune, care din diferite pricini nu sunt împreună cu noi, chemarea de a petrece săptămâna dinaintea marelui examen în postire și rugăciune, pentru ocrotirea familiei creștine și a viitorului copiilor noștri.
O chemăm în ajutor pe Maica Domnului, al cărei Sfânt Acoperământ îl serbăm la 1 octombrie, să ne ocrotească familiile, copiii şi să ne ajute cu mila ei cea mare. Rugăm pe toți părinții noștri slujitori ai altarelor din toate bisericile din Arhiepiscopia Sibiului să oficieze în fiecare zi din această săptămână Sfânta Liturghie, iar seara Paraclisul Maicii Domnului, fiind încredinţaţi că toate lucrările noastre vor izbuti doar prin binecuvântarea şi cu ajutorul Preamilostivului nostru Dumnezeu și prin mijlocirea Maicii Lui Preacurate.
Dumnezeu să binecuvinteze credința, dragostea și râvna tuturor în împlinirea lucrării mântuitoare a Sfintei noastre Biserici și să ocrotească întregul nostru popor român de pretutindeni!
† LAURENŢIU,
Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului

miercuri, 26 septembrie 2018

poem nou-poem de durere...

Părintele cătălin a încredințat realizatorilor acestui blog, mie și colegilor de la studio, o poezie scrisă în acord cu timpul acesta greu în care constatăm că că ”nebunia” e la modă în România. Am înțeles că părintele pregăteșt eși un cântec, în care să-și spună of-ul, sau cumau renunțat românii la morala creștină. Unii români, cum zice părintele. Așadar, să citim poemul:
Ultimul dangăt de clopot

Veșnica lui pomenire,
Bate un clopot de dor,
Ce parastas de iubire,
Când pomenim un popor.

Crivăț în țara uitată,
Toamnă de jale în cer,
Și-o Românie furată,
Sfinți în calende ce pier.

Vine un vând de pustie,
Boli de păcat suculent,
Țara lui fie ce-o fie,
Astăzi în veac indecent.

Grea Românie furată,
Mai toți copiii îți mor,
iarăși vei fi întinată,
Vine pe tine un nor.

Da, va ploua cu rușine,
Picuri de boli nefirești,
Totul e invers în tine,
Și condamnată primești.

Of, te-au vândul bișnițarii,
Ca pe o oaie la târg,
Se mai aud doar flecarii,
Ei, cei ce înjură că sârg.

Vor cimitir pentru mame,
Pentru biserici și neam,
Sfinții sunt scoși din icoane,
Eva nu-l vrea pe Adam.

Eva o vrea doar pe Eva,
Adam îl vrea pe Adam,
raiul își sângeră seva,
Mărul se smulge din ram.

O biet popor de durere,
Cu ce-ai greșit de ești dus,
Într-o sinistră tăcere,
De ispititul Apus.

Da, te-au trădat somambulii,
Cei obsedați de câștig,
Și azi te cântă păunii,
Mândrii și lacomii strig.

Puneți pe steag lumânare,
Fie-i țărâna mai greu,
plângem și lacrima doare,
Că ne-a lăsat Dumnezeu!

25 septembrie

marți, 25 septembrie 2018

„Vesnicia s-a nascut la sat- cronica concertului 468 din istoria cenaclului nostru...



Vesnicia s-a născut la sat”
După mai bine de trei săptămâni în care Cenaclul Lumină și-a suspendat activitatea concertistică, timp în care o parte din membrii acestui for cultural creștinesc, în frunte cu inimosul și jertfitorul întru dragoste de țară, credință și neam,  părinte Cătălin Dumitrean - conducătorul acestui cenaclu, și-au adus aportul în mod colegial, sprijinind efortul deosebit pentru desfășurarea ITO Sibiu 2018, (Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși) unde au luat parte peste 3000 de tineri  veniți din mai toate colțurile pământului.  Având ca slogan  acel  întreit preacurat înscris, însemn de noblețe și mândrie națională ”Unitate, Credință, Neam” ce vine și se adaugă salbei de evenimente premergătoare sărbătorii  Centenarului marii Uniri. Duminică 23 septembrie 2018, la invitația părintelui paroh Olimpiu Burlea Nicolae, cenaclul Lumină lină, a fost oaspetele de seamă a satului Țopa, aparținător de comuna Albești susținând un concert de pricesne și cântece naționale românești.
  
 Cu această ocazie, Cenaclul Lumină lină, trece pe răbojul evenimentelor
cel de-al 467-lea concert,  în cei 9 ani de când a luat ființă.  Poposind pentru câteva ceasuri în frumosul sat Țopa aparținător comunei Albești De  fapt acest sat la nivel de țară cât și de străinătate, este bine reprezentat prin grupul folcloric ”Târnava Mare –Topacondus de aproape 40 de ani, de Eusevia Șuteu și soțul acesteia Octavian Șuteu, cei care de-a lungul anilor, n-au precupețit niciun efort în a scoate la lumină din lada de zestre a neamului românesc acele nestemate nepieritoare ale cântecului, obiceiurilor și portului popular, dragi nouă românilor, făcându-le cunoscute în sutele de spectacole susținute atât în țară cât și dincolo de fruntariile ei, reprezentând cu cinste și mândrie această binecuvântată parte de Ardeal. Spectacolul cenaclului Lumină lină, a fost precedat de săvârșirea sfântului Maslu de Obște prin care rugăciunea îndreptată spre Tatăl ceresc, s-a împletit atât de armonios și firesc, cu rugăciunea preabunilor preoți, cei care și-au apropiat până la contopire inimile de inimile  dreptcredincioșilor  din acest sat așezat la margine de Târnavă. Mulțumind  mai marilor cerului - mângâietorii sufletelor, pentru toate darurile trebuincioase cu prisosință revărsate peste cererile oamenilor. Au răspuns invitației la această lucrare prin rugăciune comună,  prea-cucernicii părinți: Părintele protopop de Sighișoara Ovidiu Dan,  părintele pensionar Adrian Dobre, prea-cucernicii părinți: Nistor Ioan și  Augustin  Corfariu - Albești, Vasile Munteanu - Vânători,  părintele Ioan Pop,- satul Agrișteu și Filitelnic,  Caras Stefan – Senereuș, părintele Ioan Purcea- Mihai Viteazu, părintele Onoriu Dafin și nu în ultimul rând, părintele paroh al satului Țopa – Olimpiu Burlea Nicolae

 Cuvântul de învățătură a fost susținut la final de slujbă de părintele protopop Ovidiu
Dan, evidențiind nevoia apropierii de Dumnezeu, fiecare din noi oamenii, purtăm amprenta pământului din care am fost zămisliți, căutăm mai cu seamă cele de factură materială, uitând cuvintele Mântuitorului Iisus care spune ”căutați mai întâi împărăția Lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și toate celelalte se vor adăuga vouă” Potrivit  părintelui protopop, ”trăim cu toții acea erezie exterioară în care suntem cu toții copleșiți de grijile cotidiene, avem timp pentru orișice , și prea puțin timp pentru rugăciune, prea puțin timp pe care să-l dedicăm  sufletului nostru  care-și cere cu insistență tributul Trăind departe de Dumnezeu, trăind departe de izvorul vieții, trăind departe de izvorul binecuvântărilor, trăind departe de rugăciune, ne întrebăm de ce nu avem spor, împliniri, în viața noastră? O realitate cu care ne confruntăm fiecare dintre noi. Dacă-l avem pe Dumnezeu alături de noi, avem spor, bucurându-ne de acea bucurie extraordinară, de acea satisfacție de factură pur spirituală  revărsată cu prisosință în sufletul nostru.” Ni se cere mai mult ca oricând,  în aceste vremuri tulburi,  să fim mărturisitori de Hristos și a învățăturii bunilor și străbunilor noștri, apropiindu-ne de Dumnezeu prin chiar legea sfântă a familiei constituită dintr-un bărbat și o femeie, legându-i acea legătură nestricăcioasă de iubire și dragoste zămislitoare de viață,

 Unii smintiți încercând să separe biserica de tulburatul în sminteală prezent. Realitatea creștină pe bună dreptate este problema bisericii, de ea depinde sănătatea acestui popor, acestui neam ales, de aceea îndemnul creștinesc al bisericii, ne solicită să mergem la vot, este șansa,  oportunitatea să mărturisim credința apostolică de a ne unii cu Hristos, de a ne unii cu țara, eliberându-ne sufletul din mocirla păcatului prin însăși  ceea ce a lăsat  Dumnezeu pe pământ, prin marea și desăvârșita Lui creație. Avem această mare posibilitate la apropiatul Referendum, de a ne achita de această sarcină morală, punând apăsat ștampila pe acel DA, ce consfințește dacă mai era nevoie, binecuvântata legătură familială dintre bărbat și femeie. Este de prisos să descriem întâlnirea Cenaclului cu locuitorii acestui sat, cu câtă bucurie și emoție sfântă ne-au primit cântecele, pricesnele, poezia, mesajul, vorbele pline de adânc și curată  emoție. la auzul atâtor cântecului național patriotic, leagănul dorului lacrimi neoprite pe obrazul atâtora maici, preamărind iubirea lui Hristos și a Lui Maică iubitoare, ascultătoare și plinitoare de rugăciune. Cu această ocazie, așa cum rânduiala Lui Dumnezeu nu o cunoaște nimeni, am avut plăcerea să ascultăm  pentru prima dată o priceasnă interpretată de Nicu Cismaș, unchiul vrednicului preot din localitatea bistrițeană Maieru, mai tânărul părinte Dan , Dorian Cismaș - fiu al satului Țopa, un OM înainte de toate de certă valoare, la invitația acestuia cenaclu a fost invitat la Maieru, având arte de o primire deosebită, înconjurați cu dragoste de întreaga comunitate. Așa se face potrivit părintelui Cătălin Dumitrean, cenaclul Lumina Lină și-a îmbogățit statuarea cu un nou membru prin persoana domnului Nicu Cismaș, de care cu siguranță se va auzi. Având acea chemare lăuntrică , iubindu-și țara și neamul cum numai un neaoș ROMÂN poate să o facă lucru dovedit cu prisosință prin glasul timbrat și repertoriu vast al cântecelor ce le poartă în căușul sufletului său. A urmat un program de pricesne dedicate sfintei Marii, cât și crucii, semnul de grabnic ajutor și mulțumire totodată fiecăruia dintre noi. Părintele Doru Gheaja a cuminecat inima ascultătorilor și iubitorilor de frumos, prin glasu-i inconfundabil, multora mame la colțuri de ochis-au văzut lacrimi curate atunci când,  preabunul părinte, chiar dacă a crescut fără mamă de la vârsta de 3 ani, rămânând  orfan, fără mângâierea mamei, a dedicat  romanța cunoscută ”A venit aseară mama” imprimând sălii de spectacole o liniște pioasă cum acest cântec dăruit tuturor mamelor.  Cântăm despre mamă, cât mai avem normalitate, spunea părintele Cătălin.  Iar părintele Adrian Dobre aflat la vârstă înaintată, pe bună dreptate este socotit ”duhovnicul Sighișoarei” având întipărită în toată ființa Sa,   acea blândețe neprefăcută, având în față OMUL care a sfințit prin trecerea lui pe pământ, prin faptele și iubirea de Hristos și de semeni, toată viața și-a dedicat-o iubirii de Hristos. Părintele Cătălin aducându-și aminte un crâmpei de început de poveste, când cu mai 9 ani în urmă membrii de atunci ai cenaclului au fost invitați de către mine, în casa surorii mele Elena, era la al treilea concert din ciclul celor 467 de concerte de până în prezent, amintindu-ne de cantautorul Ovidiu Bucșa, astăzi ajuns, un  bun cetățean al Germaniei,  mutându-se de mai mulți ani în acea țară. Acel început de neuitat unde a avut loc o seară de poezie, cântece patriotice cât și de pricesne  rămânând pe retina sufletului acel moment la care a luat parte și părintele Adrian Dobre. Trăind clipe atât de emoționate, părintele Adrian, ne-a făcut o mărturisire spunând la adresa cenaclului ”cu acești oameni România noastră dragă și Mare, nu va pierii niciodată” continuând cu o propunere, o  idee care ar putea prinde viață dacă mai marii țării vor vrea să o adopte,  pe sfânt steagul Tricolor să fie trecut semnul crucii, pentru că suntem o țară creștină, recitând o strofă din poemul ”Imnul Românesc” scris de Sf. Ioan Iacob HozevitulTrezindu-ne simțirea /Din suflet creștinesc/Să punem semnul Crucii/Pe steagul Românesc Să cerem conducerii țării noastre, să facem acest cadou anului aniversar, de a trece semnul Crucii pe steagul românesc
                                                      Doamne ajută!
                                                                                                     Vasile Luca

luni, 24 septembrie 2018

CUM SĂ NE RUȘINĂM DE HRISTOS!- APEL CĂTRE ”ASCUNȘI”...

Imagini pentru politicieni mânăstire  Sincer, până acum m-am ferit ca să gândesc negativ față de o situație mai mult decât ciudată, aceea a comportamentului unor oameni pe care îi consideram PRO-BISERICĂ. Ciudățenia constă,  mai ales în faptul că în aceste vremuri grele, când toți părinții duhovnicești cu viziuni profetice și responsabile au cerut credincioșilor să fie gata de ”mărturisire”, adică să nu se rușineze de Hristos, unii, și mi-e greu să mă gândesc la numele lor, se rușinează de HRISTOS!!! LA PREGĂTIREA REFERENDUMULUI PRO-FAMILIE, deci tocmai dânșii, din păcate, au o atitudine ascunsă, rezervată și stranie.  Adică, văzând că lumea e ”împărțită”, că pot pierde ”voturi” și validări, sau că pur și simplu ei vor să ”curețe” România de hoți, sau că lucrurile, după opinia lor, repet nu și a părinților duhovnicești, sunt ”interpretabile, sunt încă ”nedefinite”, domnii și doamnele aceștia până mai ieri ”pro-biserică”, acum se rușinează de Hristos, făcându-se efectiv că plouă acum la vreme grea... 
Imagini pentru politicieni la hramCe să zic. Eu mă așteptam la așa ceva. Ani de zile v-am mai spus că am fost mâhnit de fățărnicia oamenilor politici care făceau ”avansuri” de iubire Bisericii. Așezați pe la ”liturghii” și ”agape mânăstirești” în rândul întâi, obedienți față de ”cultura Bisericii”, mieroși până la a-și face fotografii electorale cu sacerdoțiul, pătând cu a lor duplicitate imaginea unei sacralități curate, acești oameni s-au trezit tocmai acum, în preajma ”referendumului” că trebuie să fie ”atenți”, că trebuie ”să stea în băncuța lor”, că trebuie să evite pe ”facebook” pozele cu sfinți, cu crucea sau cu familia... Și nu vă spun ce postează pentru că nu-mi place să mă uit în bi-polaritatea lor... Socoteala lor e în aceste zile egoistă, ascunsă după ”interese mai mari” și simplă: ori”eu”, ori ”Biserica”; și acum învinge ”eul” destul de duplicitar al ființei lor.
   În aceste zile, din păcate, am văzut cine iubește cu adevărat Biserica. Pentru că, toată lumea cuminte a dreptei credințe, conștientă că de fapt nu se joacă la referendum soarta unui anumit”politician”(ce ticăloșie diavolească și acest aburism), fie el rău, hoț, sau ticălos, ci însăși soarta Bisericii, se alătură luptei pentru o Românie creștină!. Că nu va câștiga nimeni ”voturi” acceptând Referendumul. Și, dacă Biserica pierde( Doamne ferește) această luptă, consecințele negative( imagine, credibilitate, popularitate etc) vor fi incalculabile. Homosexualii și masonii vor prinde și mai mult tupeu. Vor da legi dure, strâmbe și imorale. Iar cine ignoră acest lucru, nu este un irațional, ci un iresponsabil, adică pur și simplu ”acela” nu-și iubește Biserica.

Imagini pentru politicieni mincinoÈ™i  Adorm și mă trezesc cu Biserica mea ortodoxă în suflet. Mă frământ de dragul ei pentru că o iubesc. Este biserica nașterii, a botezului, a supraviețuirii și a veșniciei mele. Și aceasta o spun nu pentru că sunt preot. Preot am devenit ”în ea” pentru că am vrut să o slujesc mai bine. Pur și simplu nu există un lucru mai frumos decât să-mi slujesc propria ortodoxie. Știu că la acest referendum ”Ea” are dreptate”. Știu că ”harul” nu a plecat din Biserică și din marii noștri duhovnici care ne-au cerut să apărăm tabla de valori morale. Mă mir, că oameni deștepți,  of dacă ar fi onești, nu-și dau seama că această Biserică nu este doar ”cununa” lor electorală, ci este familia lor. Mă mir că sunt atât de ”mici” la vreme grea. Și Dumnezeu îi vede și nu o să-i ajute exact acolo unde vor dori dânșii mai mult.
Într-o zi, dar prea târziu atunci, toți cei care acum se ascund după subterfugii politice , zicând că nu fac propagandă la referendum ca să nu se compromită: Ei bine într-o zi toți acești oameni vor avea o mare nenorocire. Își vor pierde moral copiii, își vor pierde liniștea în familie, își vor pierde privilegiile și vor găsi o Românie murdară. Ce paradox ciudat, ei, tocmai ei, cei care au vrut să scape de ”hoți” de fapt vor pregăti poligonul pentru alte hoții. Mai mari, mai multe și definitive... Timpul va dovedi aceasta. Ei, ce care s-au rușinat de Hristos se vor căi cu amar pentru puținătatea dragostei lor. Nu îi judec, dar le atrag părintește atenția, că atunci când faci voia diavolului, nu lustruiești România de rău, ci o dai răului, cu consecințe ireparabile pentru viitorul copiilor lor. Dacă cumva mai au copii...

PĂRINTELE CĂTĂLIN DUMITREAN



DECLARAȚIA MEA! 
Eu, preotul Cătălin Dumitrean, de 22 de ani truditor pe ogorul lui Hristos, declar:

Prefer să fiu sărac , dar nu cu HOMSEXUALI lângă mine!

Prefer să nu am pașaport, așa că până 1989, dar să mă simt liber de imoralități în țara mea!

Prefer să fim un popor fără MARKETURI, BENZINĂRII ȘI INTERENET dar să nu plătim ca neam opulența, distracțiile, destrăbălările  la Judecata cea de Apoi!
Prefer să mânânc o pâine neagră dar să nu închin grâul țării conerțului european masonic.

Prefer, să văd o Românie creștină, dar să nu văd țara mea așa cum este cea de acum!
Doamne, iartă-i că nu știu ce fac!

joi, 20 septembrie 2018

Sf. Mari Mc. Eustatie și soția sa, Teopista cu cei doi fii ai lor: Agapie și Teopist


Biserica Ortodoxă sărbătorește astăzi pe Sfântul Mare Mucenic Eustatie și soția sa Teopista, cu cei doi fii: Agapie și Teopist. Mare Mucenicul Eustatie Placida a fost unul dintre cei mai buni generali ai împăratului Traian (98-117). Își dovedise abilitățile în luptă din timpul lui Tit, în anul 70, când a înconjurat și dărâmat Ierusalimul. În timp ce se afla la vânătoare a văzut între coarnele unui cerb pe care îl urmărea chipul crucii și al Mântuitorului Iisus Hristos Răstignit. Apoi, Dumnezeu a grăit către el, precum spre Saul în drum spre Damasc, iar peste câteva zile generalul Placida primea Sfântul Botez împreună cu Teopista, soția lui, și cei doi fii ai lor, Agapie și Teopist. După primirea botezului, Eustatie, dorind să mulțumească lui Dumnezeu, s-a întors în locul din pădure unde a avut loc teofania. Aici, Dumnezeu l-a îndemnat să își arate credința sa și să nu se teamă de încercările ce vor urma să vină asupra sa, căci El îl va păzi. Nu după mult timp, necazurile au început să apară, căci toți slujitorii și toate animalele lui Eustatie au început să se îmbolnăvească și să moară. Luându-și familia, a plecat din oraș și s-a urcat într-o corabie pentru a merge în Egipt. Pe drum își pierde soția și pe cei doi copii ai săi, Dumnezeu încercând credința și răbdarea sa prin grele încercări. Frumoasa sa soție îi este luată cu forța de către corăbier, care o dorea ca și slujnică a sa, iar copiii îi sunt furați de către animalele sălbatice în timp ce încerca să îi treacă un râu. Rămas singur, Sfântul Mare Mucenic Eustatie ajunge în satul Vadisie, unde la început a lucrat pentru o bucată de pâine, iar după ce a câștigat încrederea sătenilor a fost pus paznic al pământurilor satului. Dorind să aline suferința Sfântului Eustatie, Dumnezeu călăuzește pe cei doi trimiși ai împăratului Traian chiar în satul Vasidie și, găsindu-l, îl înștiințează de dorința împăratului de a-l repune în funcția de general. Ajuns general, Sfântul Eustatie avea printre ofițerii săi doi tineri pe care îi îndrăgea în mod deosebit, aceștia fiind, fără ca el să știe, chiar fiii săi. Fuseseră salvați din ghearele animalelor sălbatice de păstorii care se aflau în zonă. Dumnezeu o descoperă pe mama lor în timpul unui război, în locul unde ei își amplasaseră cortul. Ea nu fusese reținută de corăbier, căci acesta murise la scurt timp. După moartea împăratului Traian a venit la domnie Adrian (117-138), acest împărat obligând pe Sfântul Mucenic Eustatie să jertfească idolilor. Refuzând acest lucru, Sfântul Eustatie a mărturisit credința în Mântuitorul Iisus Hristos, fapt pentru care a fost supus supliciilor și a suferit moarte martirică împreună cu soția și fiii săi.

miercuri, 19 septembrie 2018

Sf. Mc. Trofim, Savatie și Dorimedont




Sfinții Mucenici Trofim, Savatie și Dorimedont (+278) – Acești sfinți au trăit în timpul împăratului Probus (276-282), care a fost un persecutor al creștinilor. Când păgânii îl serbau pe zeul Apolo, creștinii Trofim și Savatie au refuzat să-i cinstească cu păgânii. Savatie a fost dus în fața guvernatorului la Antiohia și a fost bătut crunt, apoi a fost aruncat în temniță și așa și-a dat sufletul lui Dumnezeu. Trofim și Dorimedont au fost decapitați.

marți, 18 septembrie 2018

Rugăciunea în gândirea Sfinţilor Părinţi


Sfinţii Părinţi spun că Dumnezeu se arată numai celor ce se roagă Lui, potrivit rugăciunii atottainice şi negrăite a Fiului către Tatăl (a se vedea capitolul XVII, de la Ioan). Rugăciunea, în gândirea Sfinţilor Părinţi, este vorbirea minţii cu Dumnezeu, hrană şi curăţire a minţii, zid sigur, portar al virtuţilor, omorâre a patimilor, întărire a sufletului, vedere a celor nevăzute, încredinţare a celor dorite, ipostas al celor nădăjduite, îndemn la virtuţi, vlăstarul blândeţii şi al lipsei de mânie, rodul bucuriei şi al mulţumirii, alungarea întristării şi a descurajării, legătura gândurilor şi înţelegerea supremă a minţii, urcuşul minţii spre Dumnezeu şi lepădarea de toate pentru dobândirea a toate. Ea este cunoştinţă a lui Dumnezeu, pecetea şi bucuria lui Hristos, arvuna Duhului Sfânt, mişcare îngerească şi puterea celor netrupeşti, propovăduirea apostolilor, lucrarea credinţei şi încredinţarea inimii, nădejde de mântuire, securea care taie deznădejdea, dovedirea nădejdii, semn de curăţie şi simbol al sfinţeniei, baia curăţiei şi arătarea botezului, veselia sufletului şi semn al împăcării, raza soarelui minţii şi luceafăr al inimii, întărirea creştinismului, lucru al pustnicilor şi petrecerea sihaştrilor, arătarea împăcării cu Dumnezeu şi unirea omului cu Dumnezeu, puterea susţinătoare a lumii, maica lacrimilor şi totodată fiica lor, punte împotriva ispitelor, peretele din mijloc împotriva necazurilor, zdrobirea războaielor, veselia viitoare, izvorul virtuţilor, pricinuitoarea darurilor, propăşirea nevăzută, descoperirea celor viitoare, judecata şi scaunul de judecată a lui Hristos, înainte de scaunul judecăţii viitoare. Rugăciunea constă în a-ţi împreuna cugetul cu evlavie, cu străpungerea inimii, cu mărturisirea păcatelor şi cu suspine nevăzute şi cu o dispoziţie nepătimaşă câştigată prin deprindere şi care răpeşte mintea prin dragoste desăvârşită spre înălţimea spirituală. Rugăciunea neîntreruptă constă în a avea mintea alipită de Dumnezeu, în a depinde şi a te încrede pururea în El. Când ai ajuns în vremea rugăciunii să nu-ţi mai tulbure mintea nimic din cele ale lumii, să ştii că te afli în hotarele nepătimirii, deoarece starea cea mai înaltă a rugăciunii este aceea în care mintea a ajuns în afară de trup şi de lume şi a devenit cu totul imaterială şi fără formă. Căci, cel ce se roagă nu trebuie să se oprească din urcuşul său, pentru că numai aşa mintea va putea urma Celui ce a străbătut cerurile pentru noi, lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Rugăciunea neîncetată este aceea care nu se isprăveşte din suflet niciodată. Ea nu se arată privitorilor în întinderea mâinilor sau în înfăţişarea trupului şi în sunetul limbii, ci se face cunoscută celor ce ştiu să înţeleagă, în meditaţia cugetării, în lucrarea minţii şi în pomenirea lui Dumnezeu cu umilinţă stăruitoare. Taina rugăciunii nu se săvârşeşte în vreme şi în loc hotărât, ci ea înseamnă mişcarea necontenită a minţii în jurul lui Dumnezeu, fapta ei stă în învârtirea sufletului în jurul lucrurilor dumnezeieşti, iar sfârşitul ei este lipirea cugetării de Dumnezeu şi înălţarea la un singur duh cu El. Sfântul Ioan Carpatinul spune că precum unirea cu focul face fierul cu neputinţă de pipăit, aşa rugăciunile dese fac mintea mai puternică în războiul împotriva vrăjmaşilor care se silesc cu toată puterea să ne insufle o anumită neplăcere pentru stăruirea în rugăciune, ştiind-o pe aceasta minţii apărătoare, iar lor vătămătoare. Din rugăciunea curată izvorăsc virtuţi ca: înţelegerea, blândeţea, dragostea, înfrânarea, ajutorul, care vin numai de la Dumnezeu, deodată cu mângâierea, iar frumuseţea dobândirii acestora stă în aceea că mintea are pururea o dorinţă nesăturată după întâlnirea cu Dumnezeu.

luni, 17 septembrie 2018

Sf. Mc. Sofia și fiicele sale: Pistis, Agapis și Elpis;


Sfânta Muceniță Sofia a trăit în timpul împăratului Adrian (117-138) și fiind căsătorită a născut trei fiice, cărora le-a pus numele după cele trei virtuți creștine: Pistis (Credința), pe a doua Elpis (Nădejdea), pe a treia Agapis (Dragostea). Sfânta Sofia rămânând văduvă după nașterea celor trei fete, le-a crescut pe acestea în credința creștină. Domnitorul Antioh, auzind de înțelepciunea și frumusețea celor trei fete și convingându-se că sunt creștine, l-a înștiințat pe împăratul Adrian, care în scurt timp a trimis slujitorii pentru a le aduce pe cele trei fete la palat. Împreună cu ele a venit și mama lor, care le-a întărit în credință sfătuindu-le și învățându-le. Împăratul dorind să le facă să jertfească zeiței Artemida, cele trei fete au refuzat cu desăvârșire, mărturisind credința în Domnul nostru Iisus Hristos, singurul și adevăratul Dumnezeu. Atunci ele au fost supuse supliciilor, suferind moarte martirică și îmbrățișând cununa muceniciei. Mama lor le-a luat trupurile și le-a îngropat, ea însăși trecând la Domnul în timp ce se afla la mormintele fetelor sale.

duminică, 16 septembrie 2018

ADMIRAȚIE ȘI SUBLIM. JERTFA CENACLULUI LUMINĂ LINĂ!



Ei sunt cei frumoși! Frumoși, invidiați, doriți în concerte și din ce în ce mai aproape de o veșnică prietenie. pe trecutul lor scrie, concerte, concerte și iar concerte. pe viitorul lor, ca pe o carte poștală nouă semnează cu dărnicie Dumnezeu. Concerte, concerte, concerte...
Împreună prin zăpadă... Cine să-i oprească?
Împreună prim arșița verii... Cine să-i răcorească?
Îi cauți pe la Sibiu și auzi că ei sunt tocami pe la Ploiești, Cioceni sau Maramureș...
Le ceri să cânte mai puțin, tocmai atunci se dezlănțuie și nu se mai opresc... 
Le ceri să fie entuziaști și atunci sunt plini de frumos și melancolie.
Mă întreb, vă întreb, vă cer să-mi spuneți ca pe o imensă favoare, oare cine i-a așezat împreună? De unde a venit însuși marele Doru Gheaja, părintele de suflet al unui neam întreg ca să fie alături de dânșii? De unde a apărut ”inima” lui Nelu Ivan, sau arpegiile de bucurie a lui Romică? Dar toți ceilalți de unde sunt? Cum de este totul posibil? Cum de este totul atât de minunat? Răspundeți admirați...
Părintele Cătălin

joi, 13 septembrie 2018

(†) Înălțarea Sfintei Cruci (Post)


Sfânta şi cinstita Cruce pe care o sărbătorim este de fapt lemnul Crucii pe care Domnul Hristos a fost răstignit pentru mântuirea noastră. Precum se ştie, cinstirea Sfintei Cruci începe din timpul Apostolilor. Sfântul Apostol Pavel scria galatenilor, vorbind despre taina Crucii: „Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine şi eu pentru lume” (Galateni 6, 14). Iar, în altă parte, tot el spune: „Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier este nebunie, iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1, 18). Cu această cinstire faţă de taina Crucii au străbătut creştinii tot timpul prigoanelor, trei sute de ani, până în vremea când a ajuns împărat la Roma Constantin cel Mare (306-337). Vremea marelui împărat, la rândul ei, a fost pentru creştinătate ca o adevărată naştere din nou a evlaviei faţă de Sfânta Cruce, moştenită de la Apostoli. Mai întâi împăratul Constantin însuşi s-a creştinat, printr-un semn ceresc, ca şi Sfântul Apostol Pavel pe drumul Damascului, şi anume prin arătarea, în amiaza zilei, pe cer, a semnului Sfintei Cruci, alcătuită din stele şi cu îndemnul din stele alcătuit: „Prin acest semn vei învinge!”. Deci, văzând în aceasta un semn dumnezeiesc, împăratul porunci meşterilor lui şi făcând cruce mare din aur şi din pietre scumpe, după chipul ce se arătase, porunci ca acest semn să meargă înaintea oştilor sale. Iar după ce a biruit oastea lui Maxenţiu, în anul 312, la Podul Milvius, pe Tibru, marele Constantin a intrat biruitor în Roma. În anul următor, el a dăruit libertate creştinilor prin edictul de la Mediolanum (Milano), din anul 313. Un alt fapt de sporire a evlaviei către Sfânta Cruce, fără de asemănare, a fost descoperirea la Ierusalim, tot în acest timp, a lemnului Crucii, pe care a fost răstignit, pentru noi, Hristos Domnul. Se ştie că, ajuns singur stăpânitor peste toată împărăţia romanilor, marele Constantin a trimis pe maica sa, Sfânta Elena, în Ţara Sfântă, spre cercetarea şi înnoirea Sfintelor Locuri şi spre căutarea lemnului Crucii Domnului. Deci, pe când se săpa pământul pentru temeliile marii biserici a Învierii Domnului, prin dumnezeiasca purtare de grijă s-au aflat, nu departe de Sfântul Mormânt, trei cruci, adică Crucea lui Hristos şi cele două cruci pe care au pătimit tâlharii. Şi nu numai crucile, ci şi piroanele le-au aflat. Deci, neştiind împărăteasa şi întrebându-se care să fi fost Crucea Domnului, s-a arătat prin minunea ce s-a făcut cu o fecioară moartă ce o duceau la îngropare, că a înviat-o cu puterea Crucii lui Hristos, iar celelalte cruci nu au arătat niciun semn de minune. Şi s-a închinat împărăteasa Crucii lui Hristos şi a sărutat-o şi, împreună cu ea, tot poporul. Şi, neîncăpând tot poporul să se închine, s-a rugat mulţimea ca măcar să o vadă şi să fie binecuvântată. De aceea, s-a urcat atunci fericitul Macarie, episcopul Ierusalimului, pe un amvon înalt şi a ridicat cinstita Cruce a Domnului, pe care văzând-o poporul a început a striga: „Doamne, miluieşte!”. Şi a fost descoperirea aceasta a Crucii Domnului ca o zguduire a întregii creştinătăţi şi, de atunci, a început a se prăznui în fiecare an Înălţarea Cinstitei Cruci, la 14 septembrie. Alt fapt care a mărit cinstirea Sfintei Cruci a fost arătarea semnului Crucii Domnului pe cer la Ierusalim, pe vremea împăratului Constanţiu, fiul marelui Constantin (337-361), în Duminica Cincizecimii, la 7 mai 351, pe la ceasul al treilea din zi. Şi a stat acest semn al Crucii, mai luminat decât soarele, deasupra muntelui Golgota şi tot poporul privea, minunându-se cu mare teamă. De acest semn minunat a înştiinţat Sfântul Chiril, episcopul Ierusalimului, prin scrisoare, pe împăratul Constanţiu, sfătuindu-l spre dreapta credinţă, că era arian; iar Sozomen istoricul scrie că, din arătarea aceasta a Crucii pe cer, mulţi s-au încredinţat că Hristos este Mesia şi au venit la dreapta credinţă, văzând ei că aceasta nu este alcătuită de oameni, ci de Duhul Sfânt, fiind mărturisită cu semne din cer. A sporit, în sfârşit, cinstirea Sfintei Cruci şi prin biruinţa ei asupra perşilor, pe vremea împărăţiei lui Heraclie (610-641). Perşii au cucerit Ierusalimul în anul 614 şi l-au jefuit, luând între alte odoare de preţ şi lemnul Sfintei Cruci şi ducându-l în capitala lor, la Ctesifon. Dar împăratul Heraclie a trecut la luptă şi a învins peste tot. Perşii au fost siliţi să aducă înapoi, la Ierusalim, lemnul Crucii, care a fost încredinţat, în anul 629, Sfântului Zaharia, patriarhul Ţării Sfinte. În anul 633, împăratul Heraclie a mutat cea mai mare parte din lemnul Crucii, de la Ierusalim, în capitala sa, Constantinopol. Dar de atunci, la Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie, se prăznuieşte şi această biruinţă a Crucii Domnului asupra perşilor. În afară de acest praznic, Biserica Ortodoxă cinsteşte, de încă trei ori pe an, Sfânta Cruce: în a treia duminică din Postul Mare, la 7 mai şi la 1 august. Din multă evlavie, lemnul Sfintei Cruci a fost împărţit în părticele mici şi trimis la diferite biserici. Dar, ca „putere a lui Dumnezeu”, Crucea Domnului rămâne una şi păstrează în lume taina şi lucrarea ei, vie şi întreagă. Ea rămâne în veci cel mai sfânt Altar al celei mai înalte Jertfe: dumnezeiasca Jertfă a Răscumpărării lumii întregi şi a noastră, a tuturor, o dată pentru totdeauna. Acestei Cruci prin care se arată „puterea lui Dumnezeu” ne închinăm spunând: „Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim”. Amin.

miercuri, 12 septembrie 2018

”Maria Maica Lui Iisus”

Zi de mare praznic în satul Filitelnic comuna Bălăușeri, în frumoasa biserica din acest sătuc ce poartă cu cinste ca hram pecetea  Nașterii  Preacuratei  Fecioare Marii, Miresei cerurilor, Stăpânei îngerilor, Ocrotitoarea tuturor mamelor , aceleia care s-a învrednicit ca din pântecele său cel fecioresc, să-l nască pe Domnul și stăpânul vieții noastre, pe Domnul Iisus Hristos. Cea care dintre oameni, cunoscând necazurile, încercările, dramele și crucea grea pe care mamele creștine o poartă pe fața pământului, s-a înălțat la cer și mijlocește pentru noi în fața dumnezeiescului Ei Fiu. Cu această ocazie, sute de credincioși au bătut drumurile zărilor, știind la capăt de drum, ca întotdeauna îi așteaptă  izvorul dătător de viață și împlinire atâtor cereri îndreptate spre cer prin însăși rugăciunea comună a sfintei Liturghii ce cuminecă sufletul fiecăruia dintre noi.  Avându-l aproape de inimă pe smeritul și bunul  părinte paroh Ionică, cel care, cu dragoste și multă blândețe își apropie inima lui de cea a noastră  potolindu-ne fierbințeala zbaterilor atâtor încercări, dându-ne certitudinea  prin harul și darul rugăciunii, orice vom îndrăzni să cerem în numele Lui Hristos și a Lui Maică rugătoare, iubind aproapele ca pe noi înșine, arătându-ne unora altora bunătatea, compasiunea, întrajutorarea,  dragostea nețărmurită aducătoare de alinare, nu facem altceva  decât să luăm cu osârdie calea de preacurat prin însuși plinirea cuvântului Lui Dumnezeu. Prin rugăciunile stăruitoare și nu rareori scăldate în lacrimi, ca apoi, acele lacrimi pline de durere și multă speranță, să se transforme în lacrimi de bucurie și mulțumire la plinirea atâtora cereri.

Pe lângă sutele de credincioși, i-au fost aproape părintelui Ionică: părintele Protopop al Sighișoarei, Ovidiu Dan, părintele Ștefan, Gabriel - Caras – parohia Senereuș, preotul pensionar  Valer Man, preotul  Vasile Bota, părintele Ioan Covrig parohia Deag –protopopiatul Luduș. părintele Eugen Gligor –din Târnăveni. De asemenea, ca de fiecare dată din an,  părintelui Ionică i-au fost oaspeți de seamă, minunatul cor Vox Animi” (Vocea sufletului) catedrala ortodoxă Sighișoara,  dirijat de prof. Ana Rodica Preuteasa.  Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele protopop  Ovidiu Dan, cel care,  laudă sârguința, evlavia,  puterea de ascultare și dăruire a părintelui  Ionică. În preajma sutelor de credincioși ai putut auzi vorbindu-se atât românește cât și ungurește, într-o biserică eminamente ortodoxă, ceea ce denotă că acolo unde cuvântul Lui Dumnezeu este propovăduit în smerenie și ascultare, dragostea omenească este mai presus decât orice învrăjbire, oameni cu frică de Dumnezeu, creștinii iubitori de Hristos, își găsesc în comun calea spre ceia ce, cu adevărat îi unește, iubirea de Hristos și a Lui Maică plinitoare. Emoție sfântă ce o aflăm prin cuvântul și dragostea lui Dumnezeu adevărul absolut și frumosul etern de la care vine toată darea cea bună și tot darul cel desăvârșit, iar sufletul nostru înaripat prin rugăciune ni-l simțim inundat de acea dragoste nețărmurită pentru Maica Domnului, Maica noastră a îndurărilor, cea care ni l-a dăruit pe Domnul Hristos, cel care  mai apoi răstignit pe crucea Golgotei pentru a  elibera sufletul nostru din robia păcatului și a morții, ne conferă nouă șansa să ne întoarcem din nou, prin puntea morții în Dumnezeirea în care am fost dintru început. La final de slujbă, după înconjuratul sfintei biserici, sutele de credincioși au fost invitați la o agapă creștinească în care mesele încărcate de bunătăți întru cinstirea hramului sfintei biserici, a îndestulat pe cei sosiți la Filitelnic, mese ca au fost așezate atât în căminul cultural cât și într-o curte din apropiere, nimeni dintre cei prezenți nu a fost lăsat să plece fără să deguste din bucatele alese puse cu prisosință și îndestulare în fața fiecărui mirean. O bucurie mai mare nici că se poate pentru bunul părinte Ionică, cel care a avut la final de slujbă, o vorbă de  mulțumire, de mângâiere și creștinească  binecuvântare, ca o făgăduință la o nouă și mult așteptată reîntâlnire în care dragostea apropierii, trăirii în duh și adevăr, ne înaripează sufletul întru iubire neprefăcută.
Nu puteam să nu-i amintim pe cei doi cunoscuți interpreți de muzică românească, îndrăgita interpretă Leontina Pop și Nelu Șopterean, cei care, îi sunt dragi părintelui Ionică, pe lângă cântecele populare, poartă în căușul sufletului lor pecetea frumoaselor pricesne ce înnobilează prin vers și glas de preamărire, dragostea nețărmurită pentru a noastră Preasfântă și neprihănită Maică a Lui Hristos, logosul întrupat a iubirii și purtării de grijă pentru tot omul rugător, aflându-se alături de noi la tot ceasul din zi și din noapte rugându-se pentru noi. Îți mulțumim părinte Ionică, întru numele Preasfintei Marii,  pentru  bucuria cu care ne aștepți în fiecare duminică și zi de sărbătoare  împărtășindu-ne ruga îndreptată spre cer întru credință, nădejde și dragoste, virtuți sădite în noi încă de la Botez, întru mărire și slava Lui Dumnezeu. Totodată, așa cum spune părintele, mulțumiri și împliniri înmiite celor care, din preaplinul bunătății lor au contribuit ca de această sărbătoare plină de iubire și frățietate să se bucure tot sufletul.

                                                                                                               Vasile Luca

marți, 11 septembrie 2018

CARTEA DE AUR A CENACLULUI LUMINĂ LINĂ!

   Din respect pentru râvna ostenitorilor Mitropoliei Ardealului, aceea de a realiza un festival al tinerilor la Sibiu, Cenaclul Lumină Lină și-a suspendat activitatea aproape patru săptămâni, timp în care subsemnatul, alături de câțiva membri ai cenaclului, au încercat, în mod colegial, ca să sprijine efortul deosebit al organizatorilor pentru desfășurarea ITO. Din dragoste sinceră față de acest efort al Bisericii, am oferit, precizez la îndemnul  meu, timp de mai multe luni o emisiune pentru tineret, în fiecare sâmbătă la ora 12, realizată bine de Alexandru Dădârlat. Deasemenea, am oferit  publicului și emisiuni  ediții speciale, pregătitoare ITO, sau am dispus crearea unor condiții speciale în STUDIOUL RADIO ANDREI ȘAGUNA pentru o producție radiofonică rodnică, bucurându-ne și de posibilitatea de a oferi ospitalitate maximă colegilor TRINITAS din București prezența la ITO, fapt apreciat POZITIV de marea majoritatea a musafirilor. O spunem cu plăcere, și la Sibiu, așa cum se cunoaște, condițiile de iubire sunt întotdeauna maxime. Prin aceasta, repet, am dovedit, la modul cel mai bun cu putință, ascultarea față de ierarhul nostru minunat, Părintele Mitropolit Laurențiu Streza, și am distribuit și colegilor din aparatul organizator ITO un mod onest de fidelitate. Ceea ce a fost peste, nu ne aparține.
  Apropo de prietnie și colegialitate. M-am bucurat să constat că această pagină este foarte bine monitorizată de colegi, de tineri, de credincioși din Sibiu, care au fost foarte atenți la toate articolele legate de cenaclul nostru. ca dovadă stau zecile emailuri primite sau modul în care link-ul cu editările blogului a fost distribuit pe nenumărate telefoane. Mi-am dat seamă cine ne citește, cine ne poartă de grijă, cine are dor de noi, cine are iubire, și de aceea îi felicit pe toți, pentru modul prietenos în care mi-au semnalat mie și altor persoane calitatea aparițiilor de pe blog. Pentru prietenia lor, dar mai ales pentru acest public minunat care se află zilnic pe pagina blogului vreau să precizez următoarele:

- Cenaclul Lumină Lină a desfășurat 466 de concert misionare.
- Cenaclul Lumină Lină are zilnic pe blog între 2000 și 5000 de vizitatori constanți. 

- Cenaclul Lumină Lină primește zilnic oferte de desfășurare a unor concerte. preoți din Oltenia, Moldova, Banat își doresc prezența cenaclului în localitățile lor. recent, zeci de primării ne asaltează cu telefoane pentru organziarea unor manifestări patriotice, gen Cenaclul Lumină Lină.
- Cenaclul nostru își menține echilibrul duhovnicesc. Noi cântăm despre Maica Domnului, despre Hristos și despre neam. Noi impunem publicului nostru o stare 100% ortodoxă, dela ținuta vestimentară, până la atitudinea demnă din timpul spectacolelor. De aceea cenaclul nu se mută labil de pe o scenă duhovnicescă pe alta lumească, neavând o dorință histrionică, ci doar aceea de a duce niște valori autentice în sufletul poporului român.
Considerăm că este profund moral să nu smintim publicul românesc, slujind la doi domni. Nu poți ca într-un spectacol să îmbraci ia românească, iar în altul să apari în ținute smintitoare. Astăzi ,din păcate, asistăm la o dedublarea emoțional-morală a creștinilor, care au produs o ”orotodxie aggiornată”, care mai degrabă, aduce confuzie și multă, multă sminteală. Nu dăm exemple ca să nu fim interpretați altfel, mai ales că aceste rânduri nu pot fi înțelese decât de oamenii care practică rugăciunea și trăiesc cu adevărat ortodoxia autentică.
-Cenaclul nu are o tentă patriotică-șovină. Noi iubim toate valorile mondiale, dar ne promovăm identitatea, așa cum considerăm că este mai mult decât firesc. Noi nu ne amestecăm în dispute politice, nu susținem niciun partid, nu avem sete de carierism și veleitate publică. Ne cunoaștem locul, rostul și destinul. 

-Cenaclul Lumină Lină beneficiază de cântăreți extraordinari, începând cu părintele Doru Gheaja și ajungând la Nelu Ivan, Romică Harșanyi, preot Alexandru Dănilă, Lazăr Andrei, Marius Catalan sau Sorin Popa. este un grup unic, cu o coeziune sufletească maximă, validat de milioane de români. 

- Cenaclul Lumină Lină nu este un grup cultural-festivist. Noi nu cântăm în funcție de circumstanțe, de glorii trecătoare, de aprecieri, căci drumul nostru a fost, este și va fi permanent și liber. Nu snntem datori nimănui, nu suntem corijați decât de cei ce ne iubesc, nu suntem sponsorizați de nimeni, nu ne facem decât datoria morală față de neamul românesc. Avem puterea de a fi demni și vavem propriul respect de sine.

- Cenaclul Lumină Lină pregătește pentru viitor următoarele spectacole. Vă dăm mai întâi localitățile și vom reveni cu dat certe într-un alt articol: 
Țopa-Mureș,
Urlați-Prahova
Muru- Prahova
Rucăr-Făgăraș
Reghin
Brașov
Slatina
Sebeș-Alba
Alba Iulia
Sibiu
Hoghilac
Făgăraș-2 concerte etc.