miercuri, 15 mai 2013

SEARĂ DE REPETIȚIE A CENACLULUI ÎNAINTE DE CONCERTELE DE LA PLOIEȘTI ȘI CIOCENI !

Membrii Cenaclului Lumină Lină s-au strâns în această seară pentru a pregăti cele două concerte de la sfârșitul săptămânii. S-a muncit frumos, în echipă și cu dăruire, așteptând cu nerăbdare cele două zile. care se anununță a fi răsunătoare. Cu ajutorul lui Dumnezeu vom ajunge din nou pe meleagurile prahovene, acolo unde ne-am simțit mereu ca acasă.
AICI CÂNTĂM SÂMBĂTĂ!
BISERICA "SF.ANTONIE CEL MARE" -- ocrotitorul copiilor!
Mulți dintre membrii cenacului se întreabă unde vom cânta sâmbătă. Răspunsul corect este: Biserica Sfântul Antonie cel Mare din Ploiești! În aer liber și cu sufletul în inima tuturor celor ce ne vor asculta!

Biserica „Sfinţii Voievozi”, cu hramurile Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi „Sfântul Antonie cel Mare”, se găseşte aşezată în Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, pe strada Ştefan cel Mare, nr. 23.
În partea de Sud are ca vecină Parohia „Sfântul Pantelimon”, la nord Parohia „Maica Precista”, la Est Parohia „Buna Vestire”, iar la Vest Parohia „Sfântul Gheorghe Vechi”.
Populaţia acestei parohii este alcătuită în majoritate din salariaţi şi pensionari creştini ortodocşi, însă mai sunt şi câteva zeci de familii, de credincioşi ai cultului romano-catolic şi protestanţi, întru-cât pe teritoriul Parohiei Sfinţii Voievozi se află şi Biserica Romano-Catolică precum şi cea Luterană-Evanghelică.
Parohia îşi are numele de la primul hram al bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Voievozi ai oştilor cereşti.
La început această biserică a fost din lemn şi avea hramul Sfinţii Ingeri, iar anul clădirii ei ar fi pe la 1648, la puţin timp după vestita biserică domnească „sfinţii Apostoli” (1639), deci al doilea locaş de cult din Ploieşti, ca şi vechime.
Din vechea biserică de lemn au mai rămas în cea de astăzi patru stâlpi din stejar, aşezaţi vertical între naos şi pronaos, pe care se sprijină o coloană în stil corintic cu care se încheie cafasul pentru cor. De asemenea sub policandrul mare, în naos, se află o lespede ovală pe care se cunoaşte doar anul 1827 în cifre arabe şi câteva cifre romane şterse, indescifrabile. În acest loc a fost piciorul Sfintei Mese, din altarul bisericii de lemn.