Unii creştini ţin post negru deoarece în aceasta zi a pătimit şi a fost răstignit Iisus Hristos. Ceremonia principală din aceasta zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Credinţa spune că trebuie să mergem la biserică pentru a participa la slujbă pentru a trece, simbolic, pe sub acesta. În Vinerea Mare, în tradiţia populară sunt interzise mâncărurile la cuptor, iar dimineaţa, chiar înainte de răsăritul soarelui, se zice că e bine să alergăm desculţi prin rouă sau ape curgătoare pentru a fi sănătoşi tot anul. În bisericile din întreaga ţară, încă de aseară au început slujbe dinaintea celei mai mari, cea a Învierii. În joia mare s-au ţinut deniile, adică citirea celor 12 evanghelii.
Tot în ziua dinaintea Vinerii Mari, credincioşii şi-au adus aminte şi de cei trecuţi în nefiinţă. Când se întorc de la biserică aprind focul în curte şi se bate toaca. În această perioada, până la Învierea Domnului, credinţa şi obiceiurile românilor se întâlnesc. Credincioşii merg la Biserică pentru a se spovedi şi pentru a primi Sfânta Împărtăşanie. Din bătrâni, sunt respectate cateva tradiții care sunt acceptate și de Biserica Ortodoxa. Ouale nu se vopsesc în Vinerea Mare. Gospodinele sunt sfătuite să vopsească ouale fie în Joia Mare, fie sâmbăta, înaintea Paştelui, în niciun caz în Vinerea Mare. În această zi, nu ar trebui să se facă nimic. De asemenea, este bine ca ouăle să fie vopsite în roșu deoarece această culoare este sângele Mântuitorului.
În Vinerea Mare, credincioşii ţin Post Negru pentru iertarea păcătelor şi pentru a avea spor şi sănătate. Un alt obicei din Vinerea Mare este legat de pomenirea celor morţi. În popor se spune că este bine să se aprindă o lumanare la mormânt sau în curtea casei pentru că, în ultima zi de pomenire a morţilor din Postul Mare, cei plecaţi se întorc acasă. În Duminica Paştelui, credincioşii se spală cu apă in care au pus un ou roşu si un bănuţ de argint.