Aṣteptând veṣti
despre concertul susţinut de Cenaclul Lumină Lină la Ernea, ne amintim de
atmosfera caldă ṣi primitoare din această localitate minunată, de aceṣti oameni
deosebiţi, mărturii vii de credinţă ortodoxă ṣi de patriotism. Manifestări
suave ale dragostei pentru Dumnezeu ṣi Maica Domnului. Preoţi dedicaţi,
adevarate făclii ale credinţei străbune. Un public deosebit, cald, aplauze
multe, dar ȋn special oamenii care se bucură participând cu vocile lor la
concertele cenaclului. Suntem surprinṣi,
suntem minunat surprinṣi de cum se
trăieṣe cu adevărat româneṣte alături de Cenaclul Lumină Lină.
“E atât de
frumos să trăieṣti bucuria de a fi surprins de lucrarea iubirii lui Dumnezeu ṣi
să ai ṣansa de a experimenta prezenţa ta ȋntr-o
lucrare pe care nu ai gândit-o ṣi nici nu ai gândit vreodată că s-ar
potrivi fiinţei tale smerite.” Ne scrie atât de frumos părintele Gheorghe
Colţea ȋn lucrarea sfinţiei sale “Cuvioṣii pustnici din Bucegi”. Recitind cartea
părintelui Colţea, care respectă ṣi apreciază Cenaclul Lumină Lină creat ṣi
condus de părintele Cătălin Dumitrean, ne duce gândul la membrii săi smeriţi,
gata de jertfă mereu pe drumurile tării; putem astfel să facem o
paralelă ȋntre
misiunea specială pe care o fac aleṣii lui Dumnezeu, fiecare ȋn felul său,
pentru binele nostru al tuturor ṣi al generaţiilor viitoare; ṣtiind dragostea
ṣi respectul dintre cei doi preoţi atât de iubiţi de noi Sibienii ṣi de toţi
prietenii cenaclului. Toate sunt cunoscute de Dumnezeu, rânduite de Dumnezeu,
alese de Dumnezeu ṣi binevoite de El. Cât de frumos Doamne, cât adevăr, ce
măreţie! Să ai ṣansa de a descoperi Sfinţi! Mari Sfinţi, care sunt ocrotitorii
neamului nostru românesc. Dar ṣi să bucuri mulţimi de oameni care se umplu de
Duhul Sfânt cântând pricesne ȋnchinate Maicii Domnului, ṣi eroilor neamului
nostru românesc. Ei ṣtiu că smerenia e rodul ȋnţelepciunii, nu pretind a fi
specialiṣti, ȋṣi recunosc limitele, câţi dintre membrii cenaclului Lumină Lină,
au visat măcar, acum câţiva ani să participe la o lucrare de asemenea amploare?
Răpunsul ȋl
primim tot ȋn cartea părintelui Colţea:” E cu totul surprinzător pentru un om
să constate că e prins ȋntr-o horă la care nu s-a gândit, pentru care nu s-a
pregătit special ṣi pe care nu a comandat-o, dar pe care vede că o poate juca cu pricepere ṣi chiar cu măiestrie.”
Aṣa este, nu? Voi ce ziceţi prieteni? Trimiteţi e-mail părerea dumneavoastră pe
adresa părintelui Cătălin.
Cuvintele noastre sunt prea puţine ṣi sărace pentru
a reda, cu câtă iubire de Dumnezeu se ȋncarcă oamenii care au ṣansa să le fie
aproape, să-i ajute după puteri, sau pur ṣi simplu să-i asculte atât pe
părintele Cătălin, cât ṣi pe părintele Gheorghe Colţea.