miercuri, 21 august 2019

Părintele Cătălin și Părintele Doru Gheaja vor să vă dăruiască SÂMBĂTĂ LA ORA 18 un recital extraordinar in GRĂDINA DE VARĂ PE DEALULUI! Doar ei doi si o orgă... PRICESNE, ROMANTE, CÂNTEC NATIONAL...Ce ziceți, mergem? Să facem o sâmbătă seara caldă! Distribuiți această postare și veniți cât mai mulți. Va fi un REGAL DE SUFLET!



marți, 13 august 2019

CE BINE AR FI SĂ NE ÎNMULȚIM DARUL...

Părintele Cătălin:
Patriotismul se mișcă greu în România... Internaționalismul de tip facebook domină... Artiștii patrioți sunt tot mai puțini. Obosesc de atâta ”frumos”. Ei cred că binele îi surmenează. Și dacă e să ne luăm după diavol așa este. Dar cine să îl creadă pe diavol?...
Interesant că pentru ”arta lumească” se dau bani mulți , care stimulează adrenalina artistului și a consumatorului de cântec lasciv...  interesant că obosim a fi misionari... Și găsim tot mai puțini oameni disponibili să meargă pe sate; și tot mai puțini organizatori de concerte rurale...

   Tentația noastră e uneori scena ”majoră” și orașul. Mândria de a fi și noi ”artiști” mari... Deși, nu este păcat să cânți și pe scene de ”oraș”... Dar să nu-ți rămână inima acolo...
 Și de aceea în cenaclul Lumină Lină se intră greu și rămân doar cei ce au caracter... Cei dornici să cânte mai ales pentru cei mulți și triști... Da, cei cu caracter au rămas și nu s-au plâns de oboseală. Pentru că, la urma urmei ce este viața noastră dacă tragem pe dreapta. Eu unul mă gândesc că dacă nu va mai fi acest cenaclul, oare ce voi face? Da, pot răspunde de dragul unui răspuns, că voi face misiune creștină în alt fel... Desigur, este un răspuns, dar cine îmi garantează mie că pasărea de pe gard este mai autentică decât cea din mână... Cine? Iluzia că sunt talentat și publicul îmi stă la picioare... Că am public care de abia mă așteaptă să mă pornesc singur spre cântare. Da, sunt talentat, asta știu și eu, dar dacă pornesc cu aceste prejudecăți de sine eu nu aș mai fi un smerit... Și asta nu înseamnă că acum sunt, dar mă rog zilnic să primesc darul umilinței... De aici începe IUBIREA...


Ce este smeritul? Este omul păcii și al dragostei. Omul care se bucură de frați. omul care mai găsește lângă el un loc și pentru altul... Omul care știe să tacă... Omul care știe să împartă bunurile cu alții, fără a atrage atenția că dăruind va fi frustrat... Sau pentru alții... Omul care împarte succesele, puținul și multul cu frații săi... Omul care niciodată nu se supără de cât primește și de cât dăruiește... Omul...
 A VENIT CEASUL

A venit ceasul în care trebuie să fim pedagogi de creștinism și patriotism. A venit ceasul să creștem pe lângă noi tineri talentați; dar nu din ipostaza artistului lumesc, ci al celui creștin. Lumescul e atractiv. Îți dă sentimentul de ”libertate” și ”plăcere”. 
De aceea, beneficiind de atâția oameni de caracter,  noi, membri actuali ai cenaclului, ar fi păcat să nu atragem spre noi tineri, oameni talentați și dornici să slujească lui Hristos. Eu unul nu am odihnă și mă frământ puternic la gândul că am trăit, că am făcut câte ceva, pentru neam, pentru Hristos, dar nu tot ceea ce puteam face... Și de aceea sper să înmulțesc talantul. Pentru că nu vreau să ”cad” în groapa” melancoliei...
NU AM OBOSIT!

Nu înțeleg ce-mi scrie un cititor.... Pe mail... Desigur, din dragoste și atenția de a fi mai protector cu mine...  Ceva de genul că să o las mai încet cu Hristos, cu neamul, să merg mai mult la iarbă verde etc... Cum să obosesc de Hristos când nu am făcut mare lucru pentru El... Cum să obosesc de românism și de țară? Dar cum, țara înseamnă extenuare? Ce este România? Doar țara hoților care au obosit furând? Cum să obosesc când încă nu am murit. Și dacă voi obosi al cui voi rămâne? ... Credeți că mă ascund după sofisme ieftine, gen, voi rămâne al ”Bisericii de pe Dealului”, al ”prietenilor”, ”al vecinilor”? Nu! Eu nu mă ascund după subterfugii, pentru că de fapt nu aș spune adevărul. Aceasta o fac artiștii de muzică populară, care nu vor ”în ruptul capului” să vină la un concert patriotic fără bani. Sunt ”ocupați”, ”obosiți” și ”promit pe altădată”... Dar, dacă le promiți o sumă, întineresc, au timp, au program liber și iubesc la ”nebunie” țara... Cu mâna pe inimă la ”IMN”... VEDEȚI, DE AICI ÎNCEPE TRAGEDIA NAȚIONALĂ.... De la faptul că de fapt nu iubim... DAR CÂNTĂM...

CU DRAGII MEI COLEGI...
Nu am îmbătrânit! Suntem mai tineri ca niciodată. Eu, părintele Doru, domnul Nelu și toți ceilalți... Suflete din sufletul mare al țări... 
Cu cei ”vechi” înainte. Tot cu ei, pentru că ei au caracter. Nu lasă misiunea pe drum. S-au învățat să iubească și să ridice crucea. Să-și poarte crucea iubirii... Dar poate vom aduce și pe alții. Lângă noi și cu noi... oastea trebuie înmulțită... Acum nu mai e timp de experiențe. Mai avem câțiva ani pe pământ. Trebuie să începem să facem educație. Să ne lăsăm urmași... Maica Domnului să fie cu noi!

duminică, 4 august 2019

Un Regal! O Feerie! Cenaclul Lumină Lină la ceas aniversar Gala 10 ani!


Zi de mare sărbătoare, 4 August 2019 Înainteprăznuirea zilei Sf. Ioan Iacob Românul  şi 10 ani de sublim, alături de Cenaclul Lumină Lină!  Pentru toţi credincioşii, toţi prietenii şi admiratorii cenaclului  a fost o zi binecuvântată! Înaintea tuturor am cinstit-O pe Maica Domnului închinându-ne Sfintei Icoane făcătoare de minuni MAICA DOMNULUI
DIN KAZAN. O cât de frumos i-au cântat Maicii Domnului! Câte  lacrimi, ce fiori, nu sunt cuvinte mari, e adevărul. Măreţia unui astfel de concert e greu de redat în cuvinte, sunt prea puţine uneori…
Mereu suntem uimiţi, de capacitatea acestor oameni minunaţi: Andreea Tecar, Nelu Ivan, Romică Harşanyi, Sorin Popa, pr.Alexandru Dănilă, Mihai Doda, Marius Catalan, Vlad Părău,  de a se dărui publicului, totul cu o naturaleţe şi o simplitate  demne de toată admiraţia. Acompaniamentul şi sonorizarea asigurate de  Ştefan Ion au completat sublim fiecare melodie. Am fost bucuroşi să-i ascultăm pe  Dan Podoleanu , pe Liviu Ureche recitând poezia “Pruncul Divin”. Prestaţia fiecărui membru al Cenaclului Lumină Lină a fost la mare înălţime au început cu minunata piesă “Din bătrâni” de Gil Ioniţă :De la moşii noştrii noi am
învăţat/ Doina şi Balada ce ni le-au lăsat…  au reaprins ca de fiecare dată candela iubirii. Am asistat la o minune… m-aş bucura mult să ştiu că şi ei s-au simţit la fel de fericiţi ca noi cei din public care îi admirăm şi le respectăm munca. De aceea părintele Cătălin Dumitrean a înfiinţat acest cenaclu, pe care îl susţine ca pe un “altar” de cultură, fiind conşient de necesitatea, de importanţa şi continuitatea neamului în istorie, cu responsabilitate pentru darul libertăţii şi harul creator. Cultul bisericesc ne dă identitatea creştină, iar cultura ne oferă identitatea româească. Astfel îi învaţă mereu pe
copii că în biserică se pastrează prin cult identitatea creştină, într-o atmosferă caldă şi plină de dragote. Binecuvântăm acest eveniment care pune în valoare prin cântec identitatea ortodoxiei şi a neamului nostru românesc. Membrii Cenaclului Lumină Lină aduc prinos spiritualităţii româneşti, Sfântului Ioan Iacob Românul, dar mai ales Maicii Domnului! Aşa ne vrea Dumnezeu , împreună- creatori cu El  şi doreşte să ne cultivăm sufletele cântând pricesne, aceste ode închinate Lui Dumnezeu, aceste sublime cântece de mulţumire aduse Maicii Domnului, interpretate cu o sensibilitate rară.  E tot ce poate fi mai frumos, să vezi, să auzi şi să simţi cu inima.
Cenaclul Lumină Lină realizează un lucru de mare importanţă, îi uneşte pe oameni înaintea Lui Dumnezeu, cu dragoste, cu mesajul special al muzicii sacre, care te pătrunde până-n adâncul sufletului.
Au fost apreciaţi de toţi cei prezenţi şi recompensaţi cu ropote de aplauze.
Mulţumim Lui Dumnezeu pentru toate! Mulţumim părintelui Cătălin Dumitrean şi tuturor celor care au trudit şi au făcut posibil acest minunat eveniment!