Prima ședință și totodată prima repetiție. La ora 18.10 minute, după
rugăciunea de binecuvântare, deschidem discuțiile reamintindu-ne de începutul acestui
grup misionar. Data primului concert, 4 August 2009, dată care poate că surprinde pe marea
majoritate a celor prezenți. Din cei de la început doar trei au mai rămas... Și iată sunt ani buni, ani frumoși, poate
nu prea mulți, dar suficient de plini de evenimente minunate...
La 18.15 vin medieșenii. Alexandru, Romică, Dalia. Mă bucură mult
loialitatea lor. Nelu Ivan e cu sufletul alături de noi și se va alătura direct la concerte. Sunt așa cum îi știm, buni și credincioși cuvântului dat...
Vorbim
despre concertele viitoare, propunem o nouă linie de cântece religioase, cu un
moment special dedicat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Toată lumea admite că așa este corect ca să fie... Totuși, o atmosferă
silențioasă domină orizonturile acestui moment. Ședințele sunt întotdeauna durabile și grele. Continuăm... Se fac
referiri la momentele bune și mai puțin bune din trecut. Fiecare membru se
prezintă și își spune opinia vizavi de participarea sa la cenaclu. Observăm însă faptul că
marea majoritate se angajează să continue activitatea misionară. Începe Ștefan,
continuă Andrei, Mihai etc... Toți vorbesc responsabil și moderat. Sunt gata de
acțiune și de jertfă.
Începe repetiția... Începem să zâmbim... Altă atmosferă. Toți sunt
însuflețiți. Microfoanele par mai sensibile decât de obicei și nu par să facă
față la valul de bucurie al membrilor cenaclului. Cântăm... Parcă strigăm... O, nu, e doar bucuria...Încercăm piese mai vechi...
Merge... Propunem două piese noi. Merg și ele. Chiar prea bine. Timpul curge,
curge, curge... Se face târziu. Haideți totuși acasă. Medieșenii au ceva drum de
făcut. Nu par obosiți, dar le simt suflarea puțin înfiorată. Principalul fapt e
că ie zâmbesc... Cenaclul pornește din nou la drum. Cu Maica Domnului și cu
fiorul neamului românesc în inimă. Doamne ocrotește-i pe români!