ȘI UN POEM SCRIS JOI NOAPTEA SPRE VINERI...
...ELEGIE DE DEAL CĂRUNT
Ref:
Vino Maică Sfântă iară,
Că prea mult ne duce valul,
Nu lăsa pe veci să
piară,
Țara, dorul și Ardealul.
Lumină, durere și greu,
Urcăm cu o cruce pe deal,
Tovarăș de drum Dumnezeu,
Pribegi prin bătrânul Ardeal.
Și rabdă pe blând minereu,
Sărac cu un vis către mal,
În munții ce par Dumnezeu,
Românul sfios din Ardeal.
Iar clopotul pare un zeu,
Bătând ca un ropot de cal,
Și-așa ne-a lăsat Dumnezeu,
Icoana numită Ardeal.
Măicuța oftează mereu,
Străinii vin val peste val,
Marie, ce porți Dumnezeu,
Alungă-i pe răi din
Ardeal.
Și vai Europa, un leu,
Stăpân peste ultimul bal,
De-acum ce va vrea Dumnezeu,
Te scoală, la luptă Ardeal!
