-Imi puteti da un exemplu de om, din lumea noastra, care ar fi putut fi model si caruia i s-a dat la cap, care a fost faultat, lovit, discreditat?
-Cei care au fost impiedicati sa se manifeste nu se cunosc. Sau se cunosc in mici cercuri. Admiratia pentru ei nu este suficient de omologata. Exista o carte celebra si de mare frumusete si importanta, pe care aproape nimeni nu o mai citeste astazi, si care se numeste Imitatio Christi. Evident, se va spune ca nu poti sa-l imiti pe Christos, ca nu esti in postura si in conditiile in care s-a aflat El. Nu-l poti imita si dintr-un alt motiv, pentru ca el este Fiul lui Dumnezeu si tu nu esti. A asuma acest principiu, a-ti lua crucea si a-l urma pe Christos, nu-i un lucru care sa se poata infaptui doar in conditii similare, cind esti persecutat si crucificat, pentru ca ai dorit sa aduci lumii un mesaj de salvare si de mintuire. Nu, poti sa-ti iei crucea si sa-l urmezi pe Christos in fiecare zi, daca esti atent.
- Deci...
-Asta inseamna sa-ti asumi in mod absolut si cu toate consecintele o optiune intelectuala, morala, filozofica si religioasa. Reducerea religiei la un fenomen sociologic, impresia pe care o poti avea vazind bisericile pline, unde se fac gesturi devotionale, fac matanii, aprind luminari, n-are nici un efect asupra comportarii oamenilor. Acest tip de religie nu e operant. Altceva se poate spune in cazul babelor bisericoase. Babele sint cele care au perpetuat civilizatia crestina, cultura specific crestina, nu neaparat savanta. Eu stau mult de vorba cu babele, babele de la piata sau babele din lumea mea, babele boieroaice, cite mai sint – ca babe. Nenorocirea este ca femeile din lumea buna incearca sa evite sa ajunga babe, cu fel de fel de vrajeli cosmetice, cu lifting, cu vopsit parul. Evitind sa fie babe nu ajung la suprema treapta de noblete, de gratie si de valoare. Imitatio Christi este o carte care foarte rar se citeste. Si cind se citeste nu stiu daca produce emulatia pe care ar trebui sa o produca. E interesant de vazut ca si Don Quijote este un mare erou al imaginarului societatii, precum Oreste, Hamlet. 
- Don Quijote este un model de BĂRBAT autentic, cum nu mai sunt bărbații astăzi?Don Quijote pleaca de la un model declarat si asumat: cavalerismul ratacitor. S-a ris de Don Quijote. El a fost prezentat ca un personaj nebun. Nu era asa de nebun, cred ca facea pe nebunul in buna masura. Nebunia este si o buna masca in societate, nebunia ca alibi pentru lucruri mai profunde se vede si in Hamlet. Lumea citeste Don Quijote, se amuza, i se pare ca are lungimi si ca e plicticoasa. Rareori Don Quijote e vazut ca tipul omului normal. Don Quijote este curajos, nobil, cultivat, distins, este un domn. Aceste lucruri sint reale! Ce derizorii iti apar cei care isi bat joc de el. El o fi doar ridicol, dar ridicolul lui este grandios si eroic.
-Tinerii de astazi au ca modele un fotbalist, un cintaret, un om cu bani. E bine, e rau?
-E normal, nu e nici bine, nu e nici rau. Mai mult rau decit bine, dar e normal. Totdeauna au fost admirati cei cu performante sportive, chiar cind sportul nu era o activitate atit de globala si atit de obligatorie, sa ai un minister al sporturilor si sa fie sportul o politica de stat. Se evoca Atena antica, emulatia sportiva ateniana, dar care nu are nici o legatura cu sportul din zilele noastre. Cel mai grav lucru este ca englezii, care au instaurat aceasta etica sportiva, acest fair-play, au dat dovada in ultimul deceniu de o lipsa de sportivitate, de o lipsa de comportament de gentlemeni – scandaloase. Daca englezii, creatorii ideii de sport, creatorii moralei sportive si ai stilului sportiv, sport like si gentleman like, sint in stare de astfel de prabusire, ce sa spunem de ceilalti?
''Oamenii cu multe aventuri nu stiu ce este femeia''
-N-ati avut niciodata tentatia sa va alegeti un model din lumea imediata, un om in carne si oase?
-Probabil cind eram copil. Ma impresionau performantele remarcabile ale unor oameni, care erau barbati foarte frumosi si cu succes la femei. Eu n-am avut ambitia asta niciodata, sa am succes la femei.
-Desi n-ati avut niciodata ambitia asta, ati avut succes la femei.
-Da, eram un barbat foarte frumos. N-am abuzat de aceasta situatie. N-am fost un cuceritor, un Don Juan, speta pe care o dispretuiesc profund. Dispretuiesc profund pe omul cu mare palmares in domeniul cuceririlor, omul care cucereste orice femeie.
-De ce îi dispretuiti?
-Mi se pare o infatuare ridicola; te faci cocos, te consideri irezistibil. Mi se pare ceva foarte important de spus: Don Juanii si oamenii cu multe aventuri nu stiu ce este femeia si nu stiu ce se poate obtine cu o femeie. Dragostea este o alchimie, o opera, care se savirseste in durata, in timp indelungat. Marea iubire este pentru toata viata. Sigur ca orice om are in viata lui mai multe iubiri, dar de un anumit tip. Lungile cupluri care au o indelungata convietuire fericita, chiar daca se cearta, chiar daca sint drame, reusesc asta pentru ca exista o fuziune efectiva intre ei, si sufleteasca, si fizica. Numai ca aceste cupluri sint cazuri foarte rare. Oamenii au o viata sentimentala dupa romantele care se cintau pe vremuri sau dupa filmele care s-au difuzat. Acum este o alta viziune a filmelor: nu mai transmit o anumita emulatie sentimentala.
- Sunt false sau cinice?
-Filmele de astazi cultiva un fals cinism. Cinismul nu e valabil decit in cazul omului foarte inteligent, iar acela nu umbla cu astfel de prostii, sa se faca strasnic prin duritate, prin lipsa de sentimente, prin laudarosenie si prin vanitate. Ceea ce mi se pare caracteristic pentru lumea contemporana este ca oamenii remarcabili, recunoscuti ca atare de societate, sint foarte putini. Sint remarcabili ca au ajuns sa fie presedinti de republica, au fost niste comandanti extraordinari in razboi. Lucrul acesta dispare acum, in cazul razboiului electronic. Poti sa fii un las si chiar un prost, dar sa stii sa manipulezi aparatura de care dispui. A disparut, asadar, si modelul eroului, modelul marelui comandant militar. Cred ca a disparut si modelul marelui om de stat. La oamenii de stat, modelele nu se asuma pur si simplu: vreau sa fac ca de Gaulle sau ca Churchill. Trebuie sa faci ceva care sa poata intra in sfera in care astfel de oameni apar si se manifesta. Si asta nu e previzibil decit foarte vag si foarte nesigur.
