De la Axente Sever am impresia că nu am plecat nici acum. Și spun aceasta după o întâlnire cu niște oameni calzi și minunați, cărora le cer iertare pentru că nu i-am cunoscut deloc până astăzi. Cu excepția unui om deosebit, care acum este preot ortodox în Munchen, Părintele Alexandru Nan, fostul meu coleg de an și de cameră din anii studiilor seminariale. Acum însă a avut parte d eo surpriză frumoasă, căci la invitația familiei Rațiu și a dragului nostru coleg Valentin, am avut șansa realizării unui concert unic și frumos.
Venisem spre Axente Sever destul de detașat de ideea că astăzi vom realiza un mare eveniment. Era duminică. eram cu gândul la alte evenimente speciale și mă întrebam dacă lumea va veni la concert și mai ales dacă vom putea să ne simțim împliniți la sfârșitul acestui spectacol. Ei bine, totul a fost impecabil, de la organizarea perfectă a evenimentului, până la dezinvoltura scenică a dragilor mei colegi și mai ales până la comportamentul entuziast al publicului spectator. Repet, un concert deosebit de frumos și reușit.
Nu are rost să mai spunem care au fost cântecele cenaclului. Le cunoașteți și le iubiți. Iar noi parcă niciodată nu ne săturăm de ele. Le cântăm cu același entuziasm, cu aceeași seriozitate și ne implicăm total în fiecare mesaj al versurilor. Nelu Ivan a fost practic conducătorul acestui grup și a a vut o determinare excepțională în a coordona actul artistic al echipei. Părintele Alexandru a lansat o piesă nouă, Romică a fost ca de obicei minunat, iar Sorin Popa un exemplu de colegialitate și bun simț spiritual. La fel și Andreea, la fel și ștefan, și Paul, Și Vali, sau pe scurt blând și curajoasa familie a Cenaclului Luminî Linî.
Nota 10 pentru organizare și o promisiune fermă că vom mai reveni la Axente Sever. Merită!
