Și am plecat la drum prin țară, cu Maica Domnului smerită,
Și am ajuns în loc de pace, precum ajunge primăvara,
Într-o Biserică de suflet, cu bucuria infinită,
În locul blând de nemurire, în loc divin, în Șirioara.
Șirioara poate fi considerat satul ideal din România. Oameni
frumoși, muncitori și plini de evlavie creștinească, frați de iubire care au
așteptat cu mult dor revenirea Cenaclului Lumină Lină. Lor li s-au alăturat
creștini din Sâniacob, Lechința și Bistrița în ceea ce ar putea însemna regăsirea
spirituală a românilor cu sfinții și eroii neamului...
De dimineață a fost superb. Soare, zâmbet, rugăciune și duh
de Ardeal. Părintele Radu și Ana-soția sa, au făcut eforturi deosebite ca noi
să ajungem, să ne hrănim și să ne odihnim în condiții minunate. Ca într-o vatră
părintească, am simțit, în casa parohială de la Șirioara, că cerul se coboară
în inimi și totul e duios...
A venit concertul... Ca și aseară la Chețiu, lumea a prins
aripi încă de la primul cântec AM VENIT MĂICUȚĂ SĂ NE MAI VEDEM... Un cor de
sute de oameni vibra și cânta melodios pentru Maica Domnului... Îi adusesem
Măicuței și cartea ultimă de poezii NU ÎNCETA DIN ZÂMBET-carte proverbială
pentru sufletul meu- iar părintele Mihai a făcut un elogiu Născătoarei de
Dumnezeu la prezentarea cursivă și
blândă a lucrării...
Ieri la Chețiu, ce frumoase sunt amintirile, mi-a fost dat
să simt raiul aproape, fapt sesizat și de duiosul coleg Nelu IVAN, care a
mărturisit la microfon că biserica comunității, așa cum stă ea pe deal, parcă
se găsește direct în mijlocul raiului... Și dacă e să vorbim de Nelu Ivan,
aseară a cântat cu o sensibilitate rară cântecul AXION-cu o linie melodică făcută chiar de dânsul... Deosebit!
Revenim la Șirioara, am regăsit o atmosferă specifică
marilor noastre concerte, și cred că numai Maica Domnului a putut dărui acestor
suflete de români, iubirea frumoasă și esențială față de neam și biserică.
Tinerii din această comunitate, din Sâniacob alții-veniți special pentru
concert, și din
celelalte comunități bistrițene, au ținut concertul în priză,
cu aplauze și având o participare puternică la toate cântecele naționale. Cred
că ei, și numai ei, sunt un posibil modern pentru salvarea spirituală a
României de mâine. ..
Doamna preoteasă Ana a fost din nou colegă cu membrii Cenaclului
Lumină Lină, intonând o doină excepțională, cu voce limpede și majestoasă.
Personal, am rămas sensibil impresionat și cred că nu numai eu, ci toți cei
prezenți la concert. Dar, toți colegii au fost la înălțime. Nelu Ivan, Romică,
Andreea, Alexandru, Sorin Popa, Andrei Lazăr, Ștefan, Mihai. Incisivi, uniți
și dăruiți momentului...
Aceste gânduri le scriu pe drumul ... Tot pe drum, de la un
concert la altul Lângă mine minunatul domn Vasile- care conduce cu bucurie
microbuzul. Și, deja ne gândim la GALA 300 care va avea loc în mod simbolic,
duminica viitoare la ALBA IULIA.... Așadar, Cenaclul va ajunge chiar în orașul
MARII UNIRI...Și tocmai la concertul 300... Nu e minunat? Nu e divin? Nu e oare
numai și numai rodul PRONIEI DIVINE, care a
considerat că un astfel de moment
trebuie consumat în MECCA noastră a Românilor, în Ierusalimul speranțelor
noastre, adică în ALBA IULIA... MINUNAT...
MULȚUMIM minunaților prieteni din Bistrița. Nota 10 la toate
capitolele și mai ales ne rugăm Bunului Dumnezeu să le poarte tuturor de grijă
și să le răsplătească în RAI bunătatea...
Și am văzut chipul Fecioarei, de dimineață, în iubire,
Ofta, zâmbea, apoi cu doruri, parcă mi-a dat în brațe țara,
Din ochii mei porniră lacrimi, și apoi cuprins de fericire,
I-am spus: Îți mulțumesc Măicuță, că m-ai adus în Șirioara.
Splendorile nu au măsură, când vin din cer și se fac sânge,
Căci prin Icoana Născătoarei, ne șterge Dumnezeu ocara,
Iar eu ca om, am dreptul simplu, de a râde, sau măcar a
plânge,
Dar iată ce favor de îngeri, să cânt, aici, la Șirioara
Și vouă celor ce cu suflet, citiți sau auziți cuvântul,
Lăsați să curgă mirul veșnic, lăsați să se topească ceara,
Și dacă veți dori
vreodată, să ocoliți cu drag pământul,
Opriți-vă măcar o clipă, aici, în Rai, la Șirioara.
