Ziua de Duminică
Ora 8.30 Nu știu dacă voi găsi cuvinte potrivite, pentru ca
să pot reda atmosfera evlavioasă de Rusalii, trăită în BISERICA DIN BÂLTIȘOARA.
Cu părintele Ioan trăind emoționant fiecare cuvânt al Sfintei Liturghii, cu
răspunsurile de la strană oferite de membrii cenaclului, cu pricesnele blânde
ardelenești, care au clamat spiritul înflăcărat al oltenilor și i-au făcut să
trăiască parcă în Rai.
Deci, ziua a început cu har și cu sfințenie. Am vorbit
oamenilor despre certificatul de botez al Bisericii, despre acea zi de
CINZECIME, în care Duhul Sfânt a coborât în inimile apostolilor și în
locuitorii IERUSALIMULUI...
14.00 Am plecat prin RUNCU spre PEȘTERA SFÂNTULUI
NECTARIE... Drum de câțiva kilometrii prin sate, apoi am intrat într-un defileu
unic, gen Cheile Bicazului, un loc de agrement pentru turiști, dar de evlavie
și responsabilitate pentru noi, misionarii Maicii Domnului. Un peisaj superb,
mirific și plin de savoare. Am urcat scările de stâncă și am intrat în mica
peșteră, amenajată ca un paraclis, cu icoane superbe, cu candele și cu pace
sufletească. După fotografiile de rigoare, ne rugăm și cântăm Apărătoare
Doamnă. Atmosfera este superbă . Ne simțim stingheri și plini de lumină lină.
Auzim că aici vine și slujește un pustnic, iar Sfântul Nectarie ne privește din
toate părțile... Minunat!
18.00 Suntem în Bârda, sat vecin cu Bâltioșoara. La această
oră ar fi trebuit să înceapă concertul, dar nu sunt decât câțiva oameni. Sincer
să fiu, anticipam o asemenea problemă. Nu intrăm în panică. Nelu Ivan cântă
divin pe scenă, un fel
19.00 la această oră i-au hotărârea de a ieși în centrul
satului, împreună cu părinții parohi și a chema oamenii, care stăteau pe uliți
indeciși, rușinoși și firavi neștiind ce este acela un concert susținut de
BISERICĂ... Le explic în cuvinte scurte și hotărâte și apoi îi conving să vină
după noi... Efectul este miraculos, zeci de oameni vin spre Cămin, apoi alții
și alții...
ÎNCEPEM CONCERTUL... Greu, oamenii sunt agitați, nu știu cum
să se comporte... Unii cântă, alții aplaudă, iar alții încă nu-și găsesc locul.
Am nevoie de un dialog insistent pentru a-i priza și a le explica tot ceea ce
facem noi. La fel și colegii, par descumpăniți... Într-o primă fază îi simt
chiar obosiți și nesiguri, dar e doar o iluzie de moment. În sfârșit, cântecele
curg frumos, oamenii încep să lăcrimeze și totul se schimbă...
În 30 de minute se realizează o atmosferă incendiară. Nu
exagerez cu nimic, e chiar unic. Oltenii iau foc, mai ales la cântecele
patriotice și se implică total în visul nostru... CĂCI
Mulțumim Bârda, oameni minunați și frumoși!
Mulțumim Părintelui Ioan Bucur și tuturor celor din jurul
său, prieteni de acum ai noștri și ai condiției noastre mărturisitoare...
SĂ FIȚI IUBIȚI!
