Naivitate? Demonism de dragul lui Satan? Cred că mai degrabă o gravă ignoranță de sine și de urmările fiecărui gest pe care îl facem în viață. Și pe care unii le plătesc cu viața.
Chiar nu înțeleg de unde atâta dorință de a ne asuma o cultură ciudată, doar de dragul de a fi ”emancipați”! Și iată că la ”COLECTIV” DIAVOLUL ȘI-A BĂTUT JOC DE ADEPȚII ROCKULUI ȘI MĂȘTILOR OCCIDENTALE!
Hai să fim erioși:ROCKUL nu este nici cultură și nici perspectivă de viață. Doar o fabulație a omului ultimilor o sută de ani, care a preluat fără să știe muzica riturilor din triburile negrilor, în care oamenii aceia se închinau la idoli pe sunete frenetice. Ori, cunoașteți că acolo unde este Dumnezeu e liniște și niciodată agitație. Muzica adevăratului Dumnezeu are sunete calde și dătătoare de iubire., vezi psaltica, pricesenele, chiar și Bach etc...
Dar, sentimentali fiind, adică puși să supraviețuim într-o lume a afectelor emoționale, primind orice lucru care ne înduioșează, sau ne creează emoții puternice, și neavând discernământul sfinților, ni se pare că înseamnă ”cultură”, ”emancipare socială”, ”relaxare”... În fapt, totul este amăgire... Citiți mai jos câteva lucruri elementare despre acest praznic diavolesc și apoi despre ”MACHIAJ”, un text care ar trebui citit în școli, acasă, în biserică și răspândit în lume, spre a deschide mintea celor amăgiți...IATĂ ȘI CÂTEVA INFORMAȚII CULESE DE PE SAITUL CREȘTINROTODOX.RO:
Cum s-a ajuns la Halloween?
Biserica Ortodoxa sarbatoreste ziua Tuturor Sfintilor in prima duminica de dupa Rusalii. Acelasi lucru l-a facut si Biserica Romano Catolica pana in secolul al VIII-lea, cand papa Grigorie al III-lea a mutat sarbatoarea Tuturor Sfintilor pe 1 noiembrie. Seara de dinaintea Tuturor Sfintilor a devenit, "all hallows eve" - Halloween. Cei adormiti au ajuns sa nasca in cei vii fie teama, fie ridiculizare - creand personaje de carnaval.
Sa nu uitam ca in credinta populara a romanilor, mai avem parte de o noapte de spaima, cea de pe 29 spre 30 noiembrie, cunoscuta sub denumirea de Noaptea Sfantului Andrei, cand cei vii incearca sa se apere de strigoi prin ungerea usilor si a ferestrelor cu usturoi.
Este dureros modul in care ajunge sa reactioneze omul in fata acestei zile. Nu participa la biserica in ziua pomenirii celor adormiti, dar este nelipsit de la petrecerile de Halloween. Evita sa rosteasca o rugaciune pentru cei trecuti la cele vesnice, dar depune tot efortul in a-si decora casa si a se imbraca dupa cum o cer obiceiurile necrestine din aceasta zi.
Este adevarat ca Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo "adormiti", termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Dar ea nu vorbeste despre cei trecuti dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta, ca avand rolul de a ne face rau. Iar pomenirea acestora nu se face o singura data pe an si nu din frica, ci din dragoste fata de ei.
Amintim ca in ziua in care se savarseste Sfanta Liturghie, preotul scoate miride (particele) din prescura, pentru vii si morti. Ele sunt asezate pe Sfantul Disc, alaturi de Agnet - partea din prescura care reprezinta pe Hristos, ca dragostea Lui sa se reverse si asupra lor. Precizam ca in cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface in Trupul si Sangele Domnului. Astfel, miridele (care ii reprezinta pe cei pomeniti), participa la sfintenie prin prezenta lor alaturi de Trupul lui Hristos de pe Sfantul Disc. Ei nu devin pentru crestini surse de inspiratie pentru o costumatie care sa poarte de cele mai multe ori amprenta fantomaticului.
Decat sa alergam sa ne imbracam intreaga familie in fantome si vampiri, mai bine sa invatam ca scopul vietii noastre este dobandirea asemanarii cu Hristos. Retineti ca invierea nu este optionala. Sa ne intareasca Dumnezeu sa nu savarsim cele rele, caci scris este "si vor iesi cei ce au facut cele rele, spre invierea osandirii".
PSIHOLOGIA MACHIAJULUI
Machiajul este o practica vicleana si o tehnica de manipulare. Nu judec in mod habotnic acest lucru. Prin machiaj iau nastere lucruri false, straine de realitatea vie a persoanei umane, care este si trebuie sa ramana unica si irepetabila.
Luati aminte la urmatoarele doua titluri: "Cum sa te machiezi ca sa-ti ascunzi defectele" si "Machiajul care te intinereste cu 10 ani". Primul titlu naste un complex de inferioritate si adanceste acea suferinta psihica si neodihna interioara care-i urmareste pe toti aceia care au anumite trasaturi fizice socotite de unii drept "neplacute". Al doilea titlu intuneca mintea, anuleaza firescul vietii (maturizarea si imbatranirea) si impinge sufletul pe marginea unei prapastii: teama psihica de moarte sI deznadejdea.
CUM TE ÎNȘALĂ DIAVOLUL PRIN MACHIAJ
Manipulare si inselare
"Femeia trebuie sa se machieze!", suna imperios in mintea omului contemporan. Insa, cine propovaduieste acest "trebuie", pe care femeia este constransa sa-l implineasca? Societatea, mass-media, lumea! Dar, intre noi fie vorba, cine este "lumea"? Este "lumea" atat de curata si sfanta incat sa ne-o luam drept invatator?!
Astazi, lumea este populata de o turma impersonala. Pe cat de mult si-a dorit omul sa fie liber si "special", pe atat a ajuns de inrobit si uniformizat. Astfel, o femeie machiata trece neobservata prin multime, pe cand o femeie nemachiata iese mai usor in evidenta.
Adevarul! Machiajul striga in gura mare o slabiciune sufleteasca, de cele mai multe ori identificata cu un complex de inferioritate sau cu teama de a nu placea celorlalti.
CE SCRIE ÎN BIBLIE...
Omul duhovnicesc isi impodobeste mai intai sufletul, cu virtuti, iar apoi se ingrijeste de trupul sau, cu smerenie. Omul trupesc, legat mai mult de pamant decat de cer, isi impodobeste trupul atat de mult incat uita aproape total de sufletul sau, care ii misca trupul.
La vremea judecatii fiecarui suflet, Dumnezeu va descoperi zadarnicia modului de viata descris de Sfantul Isaia, acum aproape trei mii de ani, si inca atat de intalnit in vremea noastra.
Impodobirea trupului, mai inainte de curatirea sufletului, nu poate fi decat vrednica de osanda. Abia un suflet impodobit cu virtuti va sti cum sa-si cinsteasca si sa-si infrumuseteze si trupul, spre slava lui Dumnezeu si a lui mantuire.
Machiajul, dusmanul realitatii SAU cum se dădea omul bine cu ”diavolul”
Machiajul s-a practicat inca din cele mai vechi timpuri, in triburi dintre cele mai primitive. In acest caz, pe langa semnificatiile religioase, unul dintre scopurile de baza ale machiajului il constituia nevoia de siguranta a oamenilor, manifestata in dorinta tribului de a parea violent si salbatic in fata strainilor. Barbatii se vopseau pe trup si fata in forme cat mai violente, iar strainii, vazandu-i, se speriau si fugeau departe de tribul lor.
Machiajul, ca forma de deformare a realitatii, se practica si astazi.
Prin machiaj, omul cauta sa para "mai..." decat este cu adevarat. Nemultumit de infatisarea sa fizica, ori lacom dupa mai multa cinste lumeasca, omul cauta sa fie "tot mai..." in ochii sai si ai celor din jurul sau. Realitatea trupului, insa, nu poate fi modificata, caci omul are tot timpul in minte lucrul pe care doreste sa-l schimbe.
Omul machiat, insa, pentru a fi odihnit de rezultat, trebuie sa se minta pe sine pana acolo incat sa ajunga sa creada ce spune oglinda, mai mult decat ce spun dusul si baia, care readuc infatisarea reala a trupului. Cand fiecare spalare a fetei il trezeste pe om la realitate, atunci el ar trebui sa caute sa inteleaga acea realitate si sa o iubeasca.
Machiajul=Pas spre defrânare
Machiajul naste o lume aparenta.
Care om sanatos prefera aparentele, in locul realitatilor ?!
O arta, spre desfranare !
Femeile se machiaza fie pentru a-si ascunde unele defecte, dintr-un complex de inferioritate, fie pentru a-si scoate in evidenta unele calitati fizice, adica pentru a parea mai frumoase decat sunt in realitate. In ambele cazuri, femeia prefera minciuna si falsul.
Spun unii: "Ce-i frumos si lui Dumnezeu ii place!", amuzandu-se pe seama desfranarii lor, in loc sa planga. Vai lor, ca, peste pacatul curviei, mai iau in ras si numele lui Dumnezeu.
Arta machiajului slujeste mult desfranarii.
Cand un barbat este atras de chipul "retusat" al unei femei, ori de clipirile ei seducatoare, el nu cade prada frumusetii ei, ci desfranarii care il tine. Pentru a-si implini poftele, barbatul patimas cauta femei "infrumusetate", iar apoi, pentru casatorie, el cauta o femeie cat mai serioasa si cuminte. Ce rasplata va avea unul ca acesta?!
*
"Femeile, in imbracaminte cuviincioasa, facandu-si lor podoaba din sfiala si din cumintenie, nu din par impletit si din aur, sau din margaritare, sau din vesminte de mult pret; ci din fapte bune, precum se cuvine unor femei tematoare de Dumnezeu" (I Timotei 2, 9-10).
