Localități:PĂRĂU-FĂGĂRAȘ ORA 11 și BIERTAN-MEDIAȘ ORA 17.
SPECTATORI: APROAPE 300 în ambele concerte. ATMOSFERA: Magnifică la Părău și
foarte frumoasă la Biertan. ORAGANIZARE: NOTA 10 cu steluță la Părău, atât
pentru Părintele Laurențiu, cât și pentru tot Comitetul Parohial. La Biertan
există un om deosebit, domnul Primar Mircea Dragomir, care a făcut tot ceea ce
este omenește posibil ca acest concert să existe, să fie bine organizat și să
fie realmente un succes.
PĂRĂU
Mi-e foarte greu Părinte Laurențiu, preot al Comunei Părău,
ca la o singură zi după concert, să scriu aceste rânduri și să-mi fie teamă că
nu o să scriu tot ceea ce a fost ieri acolo. Dar oare cum aș putea să descriu
atmosfera unui concert pe care l-ați numit ”magnific” și v-am citat mai sus, în
caseta tehnică a concertului, și oare cum aș putea să reliefez coborârea de
har care a inundat efectiv întreaga asistență. Nu, nu am cuvinte potrivite, și
poate de aceea în ideea că o să-mi fie mai ușor, mă adresez în acest articol
direct la persoana a două, deși știu că el va fi citit de mii de oameni, mai
ales că ultimile publicații pe acest blog au strâns zilnic mii și mii de
cititori...
Vreau să spun că totul a fost și divin. De la harul care
cobora direct de pe scara raiului în noi, până la oamenii care au venit la
spectacol în straie de sărbătoare. Totul a fost pregătit, totul a ieși cum nu
ne-am așteptat. Și de aceea am plecat cu regret, cu amintirea ochilor
înlăcrimați pe care i-ați avut la fiecare piesă, cu duioșia cântecelor cântate
de Nelu Ivan, Părintele Doru Gheaja, Sorin Popa și Andreea Tecar etc...
La un moment dat concertul ne copleșise de frumos. M-am
așezat jos,deși am o vârstă la care e bine să stai mai mult în picioare, la
gândul că nevoința creștinilor ortodocși a fost una mult mai mare și că e
rușinos ca un suflet ales ca Nelu Ivan – să reziste aproape nemișcat în
poziție
de drepți- iar eu , care mai vorbesc oamenilor și despre nevoință să dau
semnalul unei bătrâneți premature. În încercarea de a nivela slăbiciunile i-am
adus domnului Nelu un scaun ca să stea jos lângă mine, dar la câteva secunde
după ce și dânsul s-a așezat, la auzul înflăcăratelor cântece ale Părintelui
Doru, am sărit amândoi ca și catapultați și ne-am așezat în rând cu istoria. Nu
puteam sta jos, lângă noi tocmai cânta un mare erou al muzicii patriotice
românești, un simbol al cântecului patriotic, profesorul de iubire și demnitate
națională: Doru Gheaja. Așa că în locul unui preot obosit prematur de prea ”puțină”
osteneală pe altarul lui Hristos, lumea a văzut câteva inimi, cinci, unite la
cântec, unite la prietenie, unite la jertfire... Și bine ne stă când suntem toți
la fel, când suntem una, când iubim împreună...
A plecat din Părău ca dintr-un vis. Am plecat greu, am
plecat cu amintiri unice, am plecat cu un dor mare de a reveni. Vă mulțumim
pentru tot...
MÂINE VEȚI AVEA ȘI CRONICA CONCERTULUI DE LA BIERTAN...DEOCAMDATĂ O FOTOGRAFIE SUGESTIVĂ...