LA BUNEȘTI VÂLCEA, LAOLALTĂ CU CAMPIONII IUBIRII!

    Am fost în misiune și poate că tocmai acum e cazul să avem puțină  smerenie și să tăcem. Nu vreau însă să spun nimic excepțional despre noi, ci numai despre acești români olteni,  așa cum au fost ei fascinanți. 

  Iar concertul de la Bunești, pentru istoria mică a cenaclului nostru, cred că, într-un anumit fel, a întrecut orice imaginație personală. România, limba română și Maica Domnului au avut parte de un adevărat praznic, astfel încât mi-e limpede că, la această oră, nu am cum să exagerez, vorbind de splendoarea acestui concert.

   

Vreau să vă spun, de la bun început că nu a fost lume multă la misiunea noastră. Deși, dragul Părinte Ucă a făcut eforturi bune de a ne simți bine. Au lipsit tocmai “cei chemați”, autorități, preoți, gospodari etc. Dar, au fost cei buni și minunați. Oameni simplii, tineri, copii, credincioși cu frică de Dumnezeu și iubire de neam.

   Colegii mei din cenaclu au făcut un mare concert. Au fost liberi, dezinvolți, aprinși, plini de duh. Ne-a unit dorința de a dărui totul acestor oameni.

   

  Frumos recitalul fetelor Adina, Andreea, Mihaela, al copilelor Rafaela și Ana, al lui Andrei, Alexandru, Cristina, Cristi și Nelu. Piesele de bază: A venit un om la Domnul, Din Țara Moților, Da, da,da; Cântă cucu-n Bucovina; Cântecul Lui Ștefan cel Mare, Cântec pentru Oltenia. 


  Dar, fără să exagerăm, toate cântecele au fost cantate de întreaga sală. Cu emoție, cu trăire, cu o receptare fantastică a refrenelor noi și a versurilor din piese pe care, realmente, ei nu le-au auzit nicodată până acum.

   

   Oltenia a fost fierbinte. Oltenia a meritat o astfel de zi și Buneștiul s-a dovedit un loc ideal pentru misiunea Cenaclului Lumină Lină.

   Acum venim acasă. Am refuzat orice masă, orice popas, spre a reveni cât mai repede acasă. Pentru a ne reface cât mai repede și a pleca iarăși și iarăși la drum.