DIAVOLUL DIN FAȚA TA!
Da, diavolul are întotdeauna un interes. Spre deosebire de omul duhovnicesc, care este mai întotdeauna dezinteresat chiar și de propria fericire. De aceea, pe un demonizat nu-l veți găsi doar la Frăsinei când se citesc moliftele Sfântului Vasile, sub auspiciile cărora să strige ca din gură de șarpe... Îl veți găsi la colț de stradă cerându-vă ajutorul că i-a „murit o rudă”. Îl veți găsi la televizor spunându-vă că trebuie să faceți sacrificii, să acceptați criza, iar dânsul să-și cumpere o nouă mașină. Îl veți găsi plătindu-vă cu un salariu de mizerie, în timp ce el se distrează zilnic în cluburi. Îl veți găsi în casă, mințindu-vă că are nevoie de un nou telefon, de un nou costum, de bani ca să-și plătească datoriile, pentru ca, nu-i așa să fie “în rând cu lumea”. Îl veți întâlni în berărie clevetind pe politicieni sau pe fotbaliști. Îl veți vedea în strane bisericești, acuzând pe cei ce nu se închină “după pravilă”. Îl veți observa mințindu-vă zi de zi că el este numai o victimă a sistemului și că toți cei din jurul său au ceva cu dânsul…
Da, cu
diavolul ne întâlnim zilnic. Iar Gadara este chiar orașul sau satul nostru.
Diavolul ne zâmbește, se împrietenește cu noi, e coleg, e sef, e maiestru, e ucenic, e casnic, e vecin, e în ton cu moda
și cu principiile veacului. Culmea e că, mai de fiecare data, nu îl desconspirăm,
și că uneori chiar ne place foarte mult prietenia cu dânsul. Om fi și noi ceva
rude? Cine știe? Doamne ferește…
