Cum toate trebuiau să fie bune, cum în Țara Moților pașii pelerinului sunt altfel, cum trecând de ajungând la Baia de Arieș am simțit puternic urma carelor lui Iancu, iată că și noi, Cenaclul Lumină Lină, am primit dulcea binecuvântare a revenirii în acest ținut de basm, simțind că însuși Dumnezeu ne-a dat porunca ostenelii și făptuirii concertului pe care l-am desfășurat. Și din nou a fost superb. Oameni frumoși, Părintele Protopop Radu un suflet minunat, o atmosferă dulce și blajină la început de program, apoi furtunoasă pe măsură ce a au intervenit și cântecele naționale și recitalul absolut genial al Părintelui Doru Gheaja.
Eu unul am avut sentimentul colindătorului. Emoționat, sfios și plin de bucurie. Cântam laolaltă cu moții și cât de mult mi-am dorit întotdeauna să ascult glasul acestor îngeri naționali. I-am văzut duminică efectiv transfigurați la față și am înțeles de ce ”pe aici” a fost greu pentru cei ce au venit cu gânduri dușmane. Efectiv acești oameni sunt cu totul și cu totul altfel decât toți ardelenii. Ospitalieri, săritori cu oaspeții, dar asemenea torpilelor când vine vorba de ideea națională și de iubirea de moșie. Și am cântat cu ei ca și cum aș fi fost acolo de o viață, ca și cum eu însumi aș fi moț din tată în fiu, ca și cum însuși Horea ar fi fost prezent la concert și ar fi binecuvântat spusele noastre.
PĂRINTELE CĂTĂLIN
VASILE LUCA SCRIE O CRONICĂ INEDITĂ A DRUMULUI NOSTRU...
Din nou la drum…
Membrii cenaclului Lumină lină după cum se știe este constituit dintr-un grup de oameni misionari, de curând, la invitația părintelui protopop Radu Culda din protopopiatul Câmpeni, au fost oaspeții bisericii ortodoxe române din orașul Baia de Arieș, a cărui părinte paroh este preotul Ștefan Godea. La un astfel de drum de obicei se pleacă sâmbăta, ceea ce s-a și întâmplat, după un drum pe o vreme de-a dreptul caniculară am ajuns în acest orășel aflat în rărunchii Munților Apuseni, cu o viață trepidantă la începutul anilor 1990, ca apoi ca peste tot în țară, lucrurile au involuat încât și aici partea cu mineritul s-a încheiat, pădurile de brad și fag de asemenea au fost doborâte pe mari suprafețe, în orășel mai există câteva ateliere de confecții, prestații servicii, în rest liniște cât cuprinde Doar cei ajunși să se bucure de pensii nu mai au cât de cât grija zilei de mâine. Tinerii după absolvirea scolii generale, alții liceul, majoritatea din lipsa locurilor de muncă au luat calea bejeniei, care pe unde au putut mulți au plecat în străinătate neavând altă alternativă. Seara de sâmbătă am fost oaspeții mănăstirii de maici Muncelu cu hramul ”Martirii Neamului” aflată în construcție așezată, așezată pe un pinten de de stâncă la poalele munților Macu și Mărgoaia, deschizându-ți ție ca privitor o priveliște de o frumusețe aparte, în față coamele munților împăduriți, câteva stânci abrupte ce-și dezgolesc piatra asemuindu-le unor coloane ridicate spre cer. Făcând o plimbare înainte de culcare cu tot grupul, umbrele serii încet, încet au cuprins văile, ne-am oprit pe o băncuță la o margine de hotar, locul ne îmbia la un cântec, mai precis o priceasnă prin care să Preamărim bunătatea și iubirea lui Dumnezeu, din senin a apărut lângă noi o bunicuță purtând un șiștar cu lapte în mână, îmbiindu-ne să-i trece pragul curții, ceea ce am și făcut, moțul Niculae Popa din neamul lui Cula lui Macavei din Valea Lupșii la cei mai optzeci de ani și maica Elisabeta din Dealul Șesi, aparținător de comuna Lupșa, ne-au ospătat cu lapte, iar noi le-am răsplătit gestul prin cântec, două pricesne cântate făcând să licărească în ochii bunicuței cât și moțului ei, lacrimi străluminate precum o stelele licărinde . Un gând curat la un ison cu cel al părintelui Doru Gheaja, ne-am îngemănat vocile și le-am dedicat celor doi venerabili moți ai Munților Apuseni un cântec închinat Maicii Domnului, ”Prea sfântă Maică și Fecioară /Nădejdea sufletului meu/Tu ești a mea mijlocitoare/La milostivul Dumnezeu… Duminică dimineața am plecat din acele binecuvântate locuri, lăsând liniștea să sălășluiască acele ținuturi în care glasurile, rugăciunea celor 13 maici era întregită de dangătul clopotului, clopotind cerul și crestele munților a chemare la rugăciune. În biserica unde avea să se țină concertul sculele muzicale instalate cu o seară înainte a facilitat ca imediat după sfânta slujbă membri cenaclului să ia loc în fața sfântului altar pregătiți să susțină în fața unei biserici pline de credincioși un amplu spectacol în care pricesnele, poezia cântecul patriotic și-a aflat loc în sufletul și inima credincioșilor care și-au prelungit până la sfârșitul întregului program . Părintele Doru Gheaja, cu a lui glas precum alinarea domoală peste crestele munților a adus parcă susurul izvoarelor cu a lui glas buciumat, uneori atât de răscolitor precum însăși glasul lui Horea sau a Avrămuțului crăișor întru luare aminte. Cu această ocazie a fost adusă spre închinare icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului izvorâtoare de mir, cu al ei Fiu în brațe, la care s-au închinat la final de concert fiecare mirean. Apoi am luat drumul spre casă, bucuroși că într-o sfântă și binecuvântată duminică am putut contribui aducând ca dar un crâmpei de frumos în care pricesnele, poezia cântece patriotice au avut slobozenie spre inimile credincioșilor, urmând o nouă cale, un nou drum spre inima altor Români iubitori de Hristos, de Neam și de Țară. De amintit tot cu acest prilej părintele Doru Gheaja a ținut să-i dăruiască părintelui Cătălin Ilie Dumitrean de ziua preacuvioșiei sale și a cenacliștilor ce constituie acest grup, de ziua de nume,chiar dacă a fost pe data de 20 iulie ziua de sfânt Ilie, dăruindu-i o carte socotită monument al literaturii religioase și transilvănene ”Noul Testament de la Bălgrad” o ediție critică ce a văzut lumina tiparului în anul 1988, la care a contribuit și poetul Adrian Păunescu fiind scrisă pe o hârtie specială care nu putea să se procure din altă parte decât de la combinatul Letea – Bacău. Poetul Păunescu a fost cel care a procurat această hârtie pentru nu foarte multe exemplare. La final părintele protopop Radu Culda ne-a oferit volumul cuprinzând monografia Băii de Arieș, spunând printre altele ”ceea ce faceți dumneavoastră înseamnă să fi patriot, să te bucuri de țara ta, ce altceva îți poate oferi mai prețios un astfel de moment înălțător decât credința, dragoste și iubire de neam și de țară, mulțumind tuturor din cenaclul Lumină Lină pentru jertfa prezenței lor în acest loc încărcat de istorie și mândrie națională
Vasile Luca
