FILMUL RECUNOȘTINȚEI... UN MOTIV ÎN PLUS PENTRU MULT AȘTEPTATA GALĂ 10!Pe vremea când Cioceni era un vatră a cenaclului, noi mergeam acolo ca acasă. Ciocenenii ne așteptau, se pregăteau și spuneau că noi suntem unica lor bucurie. Și așa era.
Între timp Cioceniul a primit și alte daruri...
Între timp a trecut timp...
Între timp Cioceniul a ajuns la Sibiu... Și bucuria noastră a fost fără de margini... Ei, cei care cântau simplu, cu mama părinților Lazăr în frunte, ei cei care doreau adunări ostășești pline de candoare, au venit acum la noi... Și totul a fost minunat... Și parcă ieri era și dânsa cu noi... Și ne spunea: Știu, sunteți oameni frumoși, iubiți pelerinajele, moaștele și ierarhia, dar să nu uitați, niciunul, și la Cioceni, și la Ploiești, să mai faceți câte o adunare de pricesne...parcă e mult mai bine... Eu așa v-am învățat!
Într-o zi, dragă soră Lazăr, ne vom întoarce și noi cu pricesnele... Mai simpli, mai smeriți, mai buni...
Ne vom întoarce într-o zi!
Până atunci, să ne bucurăm de minunea de la SIBIU! EI, CEI MAI IUBIȚI DINTRE TOȚI, AU FOST CU NOI... Și ținem la ei ca la sufletul nostru... Amin!
Cenaclul Lumină Lină
