Șard. O localitate situată la aproximativ 7 km de legendarul
oraș Alba Iulia. Zi de sâmbătă-8 august 2015. Trei mașini opresc pe o stradă
laterală a satului. I se spunea altădată Ulița Popii. Acum e oră de amiază,
casele stau toropite de caniculă și nici țipenie de om. Doar vreo zece oameni
care coboară din aceste autoturisme și privesc cu liniște împrejurimile. Sunt
membrii Cenaclului Lumină Lină, copiii darnici ai unei istorice echipe
misionare, care, la chemarea mea, au venit să cunoască satul strămoșilor ce-mi
deschid linia numelui de familie, dar și casa bunicilor Ilie și Elisabeta
Dumitrean.
Aș putea spune că aici, în Șard, s-au născut primele
manifestări ale Cenaclului Lumină Lină, acum vreo treizeci de ani. Eram în anul
1984, când cu o chitară, la poarta casei bătrânești, adunam tinerii și copiii
satului, spre a intona, seară de seară, vestitele cântece ale Cenaclului Flacăra. Era o atmosferă de vis. Unică. Abia spre miezul nopții intram obosiți
în case, dar plini de lumină. Desigur, eram și noi un cenaclu, în felul nostru.
Nu aveam nume, dar purtam un ideal. Nu aveam cunoștințe teoretice despre
credință, dar eram sensibili și iubeam virtutea. Iar, la orele de Cenaclu
Flacăra, pe stadioane sau în săli, învățam poezie clasică, codul bunelor
maniere de comportament civic și cum să punem iubirea peste orice deziderat
urgent al vieții. Așa eram noi atunci...
Acum... am revenit în acel loc. Puțin schimbat la față...
Însăși casa bunicilor, vândută de familie unor oameni gospodari, a cunoscut importante
schimbări... Cenaclul Lumină Lină era prezent în fața ei pentru prima dată. Și
fotografia de grup, mărturisește de la sine, că eram cu toții emoționați. Ca și
cum am sta în fața obârșiilor, dar și a propriei identități... În sfântul
nostru Ardeal. La Șard, o localitate de buni români și blânzi creștini
ortodocși. Bucurie!
Părintele Dumitrean Cătălin