INFORMAȚIILE DESPRE CENACLUL DE AZI DOAR PE BLOG...FACEBOOK NU MAI ESTE...

Dorința mea a fost să informez corect publicul iubitor al Cenaclului Lumină Lină. Am fost și rămân adeptul exprimării mediatice, și deși știu că secretul misiunii noastre nu depinde de slovele postate pe net, m-am asigurat ca în șase ani de zile, posibili prieteni ai cenaclului să știe când este un concert, în ce loc, la ce oră, s-au pur și simplu cum s-a desfășurat el. Aproape de unul singur, cu câteva ajutoare ocazionale (cronici aparținând unor alți semnatari) munca a fost titanică. Mii de pagini scrise, poate zeci de mii de idei, informații, fotografii, poezii etc, toate însumând ore în șir de muncă epuizantă, dar și dătătoare de caracter.

FACEBOOK MĂ OPREȘTE

 Bineînțeles deci că nu regret nimic, dar la această oră sunt pus în situația de a opri postările pe FACEBOOK, deoarece în luna iulie, contul mi-a fost pur și simplu blocat. Parolele clasice nu mai deschideau vechiul cont, fapt pentru care, colegii mei Ștefan Ion și Rus Cosmin au muncit mai multe zile la rând, în speranța de a redeschide cu un alt nume vechiul cont( care implica și arhiva fotografică și informațională) Au găsit câteva formule de compromis, inclusiv deschizând și un cont cu numele meu, ceea ce eu nu mi-am dorit, dat fiind reputația facebook și implicarea demnității unui preot pe acest tronson mediatic. Ei însă au încercat să mă ajunt și pagina cenaclului să reînvie. Au reușit în cele din urmă, deschizând pe numele meu un cont paralel. S-au salvat imagini, informații etc. Dar, deodată am fost somat ca la fiecare postare, pentru ca impactul cu publicul să fie mai mare, nici mai mult nici mai puțin decât să plătesc o taxă de reclamă, ceva în prețul a minim 20 de lei pe postare. Deci, eram sabotat. acest cenaclu era pus la plată, pentru vina de a promova patriotismul și ortodoxia, în condițiile în care altor semeni nu li se întâmplă așa ceva... Ciudat, nu?...

   În acest timp eram somat să plătesc, deci era clar că pagina cenaclului era cenzurată de undeva... Impactul public cu prietenii, care până atunci aducea aproape două mii de privitori pe zi, s-a redus subit la mai puțin de două sute, hai să spunem maxim patru sute de oameni pe zi. Și aceia erau doar acei prieteni care intrau dânșii, din propria inițiativă pe pagina noastră. Ciudat, dar adevărat. Adică, ca să înțelegeți mai bine, pe peretele oficial, pe care curg postările oamenilor, noi nu mai aveam loc. Trebuia deci să plătim, bani pe care nu-i avem și pe care atunci când îi am îi folosesc pentru misiune.

RĂMÂNEM PE BLOG

  M-am hotărât să nu părăsesc totuși internetul cu totul. Să rămân pagina blogului, acolo unde cei interesați pot găsi ocazional informații și cronici despre viața cenaclului. Adică, să nu fac o muncă dublă, postând pe facebook pe bani, rezultatul fiind o posibilă audiență mai mare a evenimentelor cenaclului. Nu are rost să consum energii și vise într-un focar de publicitate clandestină, într-un loc în care se trag sfori politice și sunt puși la cheltuieli nemeritate oameni care vor să facă ceva pentru oameni. Punct.

CINE VREA SĂ PREIA ARTICOLELE  SĂ O FACĂ

DRAGI PRIETENI
IUBIȚI COLEGI!

  Cine vrea de acum să facă un bine cenaclului, are mână liberă să preia linkurile cu pagina de pe blog și să le posteze unde dorește. Poate în felul acesta colegii și prietenii vor avea și dânșii satisfacția că ajută popularizarea paginii Cenaclului Lumină Lină, contribuind și pe această cale la mediatizarea noastră publică. Mai toți colegii au pagini de facebook, deci în principiu s-ar putea. Dar fiecare e liber să posteze ce simte în suflet, o pagină facebook însă a Cenaclului este acum însă imposibilă.Deci, cum dorește și simte fiecare. Eu nu vă cer neapărat acest lucru. Pe mine mă interesează să facem misiune și să-l mulțumim pe Dumnezeu. Prietenii de like sunt oscilanți și trecători. 
  Avem suporteri destui, care de multe ori mai preiau articolele de pe blog și le dau distribuție, dar cine chiar își dorește să citească ceva despre Cenaclul Lumină Lină, va trebui să intre zilnic pe blog. Adică, să fie interesat, să fie cu răbdare , pentru că nu în orice zi vor apare articole pe blog... Să se informeze și observe dacă sunt lucruri noi. Nu e un efort prea mare pentru un internaut. Deci, cum doriți, dar noi vom scrie numai pe BLOG! Vă doresc fericită lectură 
a paginii noastre! 

PĂRINTELE CĂTĂLIN DUMITREAN