duminică, 31 mai 2015

BÂLTA...DE LA IMPOSIBIL LA DIVIN! A FOST GREU ȘI A DEVENIT MINUNAT!

Ziua de Duminică
Ora 8.30 Nu știu dacă voi găsi cuvinte potrivite, pentru ca să pot reda atmosfera evlavioasă de Rusalii, trăită în BISERICA DIN BÂLTIȘOARA. Cu părintele Ioan trăind emoționant fiecare cuvânt al Sfintei Liturghii, cu răspunsurile de la strană oferite de membrii cenaclului, cu pricesnele blânde ardelenești, care au clamat spiritul înflăcărat al oltenilor și i-au făcut să trăiască parcă în Rai.
Deci, ziua a început cu har și cu sfințenie. Am vorbit oamenilor despre certificatul de botez al Bisericii, despre acea zi de CINZECIME, în care Duhul Sfânt a coborât în inimile apostolilor și în locuitorii IERUSALIMULUI...
14.00 Am plecat prin RUNCU spre PEȘTERA SFÂNTULUI NECTARIE... Drum de câțiva kilometrii prin sate, apoi am intrat într-un defileu unic, gen Cheile Bicazului, un loc de agrement pentru turiști, dar de evlavie și responsabilitate pentru noi, misionarii Maicii Domnului. Un peisaj superb, mirific și plin de savoare. Am urcat scările de stâncă și am intrat în mica peșteră, amenajată ca un paraclis, cu icoane superbe, cu candele și cu pace sufletească. După fotografiile de rigoare, ne rugăm și cântăm Apărătoare Doamnă. Atmosfera este superbă . Ne simțim stingheri și plini de lumină lină. Auzim că aici vine și slujește un pustnic, iar Sfântul Nectarie ne privește din toate părțile... Minunat!

18.00 Suntem în Bârda, sat vecin cu Bâltioșoara. La această oră ar fi trebuit să înceapă concertul, dar nu sunt decât câțiva oameni. Sincer să fiu, anticipam o asemenea problemă. Nu intrăm în panică. Nelu Ivan cântă divin  pe scenă, un fel
de antrenament artistic cu micuțul public improvizat din noi și cei câțiva oameni...  Scriu un poem... Paradoxal, ne simțim totuși bine...
19.00 la această oră i-au hotărârea de a ieși în centrul satului, împreună cu părinții parohi și a chema oamenii, care stăteau pe uliți indeciși, rușinoși și firavi neștiind ce este acela un concert susținut de BISERICĂ... Le explic în cuvinte scurte și hotărâte și apoi îi conving să vină după noi... Efectul este miraculos, zeci de oameni vin spre Cămin, apoi alții și alții...
ÎNCEPEM CONCERTUL... Greu, oamenii sunt agitați, nu știu cum să se comporte... Unii cântă, alții aplaudă, iar alții încă nu-și găsesc locul. Am nevoie de un dialog insistent pentru a-i priza și a le explica tot ceea ce facem noi. La fel și colegii, par descumpăniți... Într-o primă fază îi simt chiar obosiți și nesiguri, dar e doar o iluzie de moment. În sfârșit, cântecele curg frumos, oamenii încep să lăcrimeze și totul se schimbă...
În 30 de minute se realizează o atmosferă incendiară. Nu exagerez cu nimic, e chiar unic. Oltenii iau foc, mai ales la cântecele patriotice și se implică total în visul nostru... CĂCI 
TOTUL PARE UN VIS... Noi simțim de pe scenă momentul și dăm tot ce avem mai bun în glas, în inimă și în virtute... Iar, la sfârșit regretăm că oprim motoarele iubirii... Într-un concert care a părut de-a dreptul imposibil la început și s-a sfârșit în mod nemaipomenit...
Mulțumim Bârda, oameni minunați și frumoși! 

Mulțumim Părintelui Ioan Bucur și tuturor celor din jurul său, prieteni de acum ai noștri și ai condiției noastre mărturisitoare...
SĂ FIȚI IUBIȚI!