„Scrieţi Părinte, chiar vă rog frumos…scrieţi cât mai repede cronica concertelor… Mai suntem mulţi care ne trezim şi adormim cu gândul la misiunea acestui cenaclu. Nu neapărat pentru că există dăruirea, desigur ea este exemplară, ci pentru că încă spiritul bucuriei a fost reinventat parcă din nou...” Semnat: Dr. chirurg Radu B.
Cu acest mesaj am pornit practic cronica
concertului de la Copşa Mică, un email găsit pe depozitul electronic al
cenaclului şi un fel de mărturie că în faţa frumuseţii nu poţi obosi. Iar
mesajul domnului doctor, venit pe fondul unui posibil pustiu de entuziasm, are
darul imens la această oră (este trecut
de 23.30) să mă determine să intru pe blog şi să vă scriu câteva cuvinte despre
ce a fost la Copşa Mică.
Lumea a fost vie, aprinsă, plină de bucurie şi
Maica Domnului a tutelat (din cea mai frumoasă Icoană) manifestarea cu numărul 147 a Cenaclului Lumină Lină.
Gazdele noastre au fost din nou la înălţime şi pline de ospitalitate. Nu ne-a
lipsit nimic şi am simţit bucuria ca o condiţie firească a creştinătăţii
noastre.
O zi grea şi plină de eveniment. Dar o zi
frumoasă. Două concerte şi multe inimi aprinse de frumos. Şi aceasta pentru că,
există un adevăr comun şi indubitabil: CENACLUL LUMINĂ LINĂ!