AŞA S-A NĂSCUT FRUMOSUL! ÎN ATMOSFERA MINUNATĂ DE LA MEDIAŞ!!!

FOTO:Publicul din partea dreaptă a bisericii cântă sublim alături de noi! 

Întrebaţi pe cine vreţi, mergeţi din om în om, pe la toţi cei peste 300 de români care au fost în această seară la concertul de la Mediaş şi lămuriţi-vă, încredinţaţi-vă şi bucuraţi-vă că a fost poate unul din cele mai deosebite concerte din mica istorie de aproape trei ani a cenaclului nostru. Tocmai de aceea, o să-mi fie foarte greu să scriu această cronică, pentru că, sunt obligat să laud publicul, echipa vocală, echipa tehnică, preoţii prezenţi şi pe toţi ceilalţi pentru dăruire şi atmosfera entuziastă realizată.

La demisolul bisericii, încântaţi de ceea ce am văzut la Mediaş

   Sincer sunt profund mişcat de tot ceea ce s-a întâmplat. Şi iată de ce:

1. Am plecat la drum la ora 13.30 şi am constatat că suntem foarte puţini. Vreo 11. Mulţi din colegii noştrii au fost gripaţi, obosiţi după un sezon greu şi au avut nevoie de o binevenită pauză.
2. Drumul părea imposibil, mai ales după ninsorile de azi noapte. Greu, chiar foarte greu.      Intervenţia drumarilor pe şosele ne-a mai liniştit, dar tot am avut impresia că asistăm la o misiune imposibilă.
3. Glasul conducătorului cenaclului, de multe ori un punct de sprijin, a fost aproape distrus de o răceală şi o tusă rebelă. Iar, piesele „forte” ale cenaclului nu erau bine cunoscute, pe voce principală, de ceilalţi membrii ai cenaclului.

Părintele protopop Ovidiu Găban încântat de public şi concert

Ce s-a întâmplat atunci?

Ne-am folosit de drum pentru a improviza repede câteva cântece. Andrei a învăţat minunat „Înger alb din cerul sfânt”, iar Alexandru a ridicat cu câteva tonalităţi colindele sale. Adina şi Cosmina au pus la punct interpretarea „Copilule cu ochi senin” , iar Părintele Cătălin a „coborât” cu câteva note cântecele patriotice, pentru a putea rămâne la glasul principal al respectivelor piese.

Finalul concertului: Lumea nu vrea să plece!

Ce a urmat?

După o primire călduroasă din partea Părintelui Gabriel Piţigoi, la biserica Sfânta Treime, unde am văzut o ctitorie suprebă, am făcut primele repetiţii şi a început concertul. Cald, ospitalier şi plin de prieteni a fost şi Părintele Adrian Circă. Alături de noi a fost, de asemenea şi destoinicul părinte protopop Ovidiu Găban, un prieten vechi şi devotat al cenaclului nostru. 

Corul şi publicul din partea stângă, întotdeauna l a mare înălţime

Astfel:

1. Am rămas surprinşi de numărul mare al credincioşilor.
2. Primele colinde au sunt superb şi oamenii s-au alăturat repede cu aplauze frenetice.
3. A debutat Romică Harşani, un bariton extraordinar, un glas puternic şi melodios. Un om modest, serios, vesel şi plin de entuziasm. A admis să rămână definitiv în cenaclul şi să ne revedem din nou la Mateiaş.
4. La cântecele patriotice, exact după primul vers de la „Tu Ardeal”, preluând exemplul părintelui Gabriel Piţigoi, publicul s-a ridicat în picioare. Astfel,toate cântecele patriotice au fost însoţite de aplauze ritmate şi de vocile întregii asistenţe. Extraordinar! A fost o imagine unică, cu câteva sute de oameni bătând din palme şi cântând din inimă pentru România.
5. Corul bisericii, aşezat la dreapta noastră a răspuns prin două colinde frumoase şi de o mare autenticitate. Le mulţumim din inimă. Au avut şi dânşii ceva deosebit şi mai ales un plin de har.
6. Atmosfera în grupr, la ducere şi la întoarcere a fost plină de onestitate. La fel şi la masa de după concert şi în timpul concertului.  S-a simţit puterea Duhului Sfânt. Nu s-a făcut rabat de la disciplină, a fost respectat postul şi membrii cenaclului s-au repectat între ei.

Un trio frumos: Augustin, Alexandru şi Romică

Şi, o minune, publicul nu a vrut să plece!

Concertul s-a terminat, dar nimeni nu vroia să plece. Pentru prima dată în ultimul timp, publicul a aplaudat continuu, ca şi cum ar cere un bis. Ceea ce s-a şi întâmplat. Corul bisericii, credincioşii, cenaclul au cântat într-o stare superbă de comuniune „O ce veste minunată” şi „Trei păstori”. Abia, într-un târziu, oamenii s-au rupt de „vrajă” şi au plecat spre casă, dar nu înainte de a ne pune să promitem că vom reveni cât mai curând cu un nou concert. Am promis solemn, că dacă ajută Maica Domnului, la începutul postului mare vom fi  din nou la Mediaş.

La finalul concertului: o fetiţă minunată, cu lacrimi în ochi, insistă să-l colinde pe Părintele.

Şi să nu uităm şi improvizaţia poetică, cântată „în direct” de Părintele Cătălin la piesa „Am venit aici la voi”, cu care am încheiat acest minunat concert:

„Colindăm pe la oraş/ Fericiţi la Mediaş/ Şi colindăm pentru voi/ Ca să ne chemaţi-napoi!” Aşa să fie!

ULTIMĂ ORĂ: AM AJUNS CU BINE ACASĂ!

Sibiu: Împreună cu Andrei Lazăr, o promisiune şi o confirmare a unui frumos talent.

DUPĂ UN DRUM GREU, CENACLUL LUMINĂ LINĂ A AJUNS CU BINE ACASĂ!

FOTOREPORTAJ DE ÎNTOARCERE...

Ajunşi înapoi la Sibiu, membrii cenaclului descarcă aparatura tehnică. Acesta e de fapt  spiritul cenaclului nostru: MUNCĂ, FIDELITATE ŞI DĂRUIRE NON-STOP!