În răstimpul în care nu am mai scris pe blog, Cenaclul Lumină
Lină a fost protagonistul a încă două momente deosebite, o manifestare de
suflet la Predeal, cu preoți și oameni apropiați Bisericii lui Hristos și la
Râșnov unde am avut parte de o duminică unicat, adică în nota blândă și
fericită a duminicilor noastre.
Predeal. Părintele Dumitru Lazăr, binecunoscuta noastră
gazdă de Cioceni, din anii în care cenaclul entuziasma mica dar inimoasa
comunitate prahoveană, a avut dorință și inspirația de a chema Cenaclul Lumină
Lină, joi 14 iulie, la o seară culturală și frățească, undeva lângă Pârâul
Rece, loc de frumusețe absolută și poate chiar unicat în spectrul splendorilor
noastre naționale. Au fost prezenți preoți, preotese, familiile acestor
neobosiți ostenitori ai Sfintelor Altare, dar mai ales ne-am bucurat de
prezența P.S. Iustin Sigheteanul, Episcop-Vicar al Maramureșului și Sătmarului.
Noi am venit cu cea mai bună și mai clasică formulă, adică:
Nelu Ivan, Părintele Alexandru, Romică, Andrei Lazăr, Sorin Popa, Florin Loloiu
și Vali Rațiu. Au urmat patru ore incredibile de cântec și hrană spirituală,
cenaclul entuziasmând mai ales prin coeziune, dinamică melodică și forță
sentimentală. Noi înșine ne-am simțit bine împreună, astfel că drumul în noapte
înapoi spre casă, a fost pentru colegii noștri încă un motiv de fericire,
pentru că așa e în Cenaclul Lumină Lină, drumurile ne onesc tocmai atunci când
părem că am fi mai obosiți.
Noi nu cădem nicodată. Maica Domnului ne dă mereu și mereu
forțe proaspete, și cred că Predealul, cu aerul său curat și liniștitor, a fost
o nouă scânteie care a reaprins flacăra de pasiune a grupului nostru. De aceea,
îi mulțumesc special Părintelui Lazăr și poate cine știe când, ne vom revedea
și cu minunatul public prahovean. În drum spre București, trecem totuși prin
Ploiești...
Râșnov. A fost să fie Râșnovul la numai trei zile după
Predeal. Și a fost să fie un concert delicat, sfințitor și deosebit al
cenaclului nostru. Nu foarte multă lume, dea suficienți cât să creeze un mare
spectacol. Și cred că toți colegii din cenaclu au rămas frumos surprinși de
bucuria acestor râșnoveni, de blândețea și vorbele de dor cu care ne-au
gratulat și înainte și după desfășurarea
concertului.
La Râșnov, la Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena,
Părintele Adrian a fost o gazdă fericită. Ne văzuse și la începuturi, în 6
decembrie 2010 la Moeciu, dar acum se minuna de transformările în bine ale
echipei noastre. A cântat alături de oameni și de Părintele radu Bogdan, preot
de la parohia vecină, a simțit fericirea propriilor enoriași și a ținut să ne
spună cuvinte calde și meritoase.
Oamenii din Râșnov, care au venit la concert, la concurență
cu un o manifestare muzical-laică
din oraș, ne-au dăruit două ceasuri și jumătate de dragoste infinită. Au cântat mai tot timpul, s-au atașat de versurile noastre și de propunerile noastre patriotice, simțindu-ne sinceritatea și dragostea de Hristos. Noi am răspuns cu multe pricesne și ne-am bucurat de lacrimile recunoștinței lor. Și, oare ce poate fi mai frumos, mai dulce și mai împlinitor pentru membrii cenaclului nostru? Un astfel de public te face mai tânăr, mai bun și mai aproape de Dumnezeu. Mulțumim Râșnov! Slavă Ție Doamne!