luni, 18 iulie 2016

LA PRDEAL ȘI RÂȘNOV CU UN PAS MAI APROAPE DE CER!

În răstimpul în care nu am mai scris pe blog, Cenaclul Lumină Lină a fost protagonistul a încă două momente deosebite, o manifestare de suflet la Predeal, cu preoți și oameni apropiați Bisericii lui Hristos și la Râșnov unde am avut parte de o duminică unicat, adică în nota blândă și fericită a duminicilor noastre.
Predeal. Părintele Dumitru Lazăr, binecunoscuta noastră gazdă de Cioceni, din anii în care cenaclul entuziasma mica dar inimoasa comunitate prahoveană, a avut dorință și inspirația de a chema Cenaclul Lumină Lină, joi 14 iulie, la o seară culturală și frățească, undeva lângă Pârâul Rece, loc de frumusețe absolută și poate chiar unicat în spectrul splendorilor noastre naționale. Au fost prezenți preoți, preotese, familiile acestor neobosiți ostenitori ai Sfintelor Altare, dar mai ales ne-am bucurat de prezența P.S. Iustin Sigheteanul, Episcop-Vicar al Maramureșului și Sătmarului.
Noi am venit cu cea mai bună și mai clasică formulă, adică: Nelu Ivan, Părintele Alexandru, Romică, Andrei Lazăr, Sorin Popa, Florin Loloiu și Vali Rațiu. Au urmat patru ore incredibile de cântec și hrană spirituală, cenaclul entuziasmând mai ales prin coeziune, dinamică melodică și forță sentimentală. Noi înșine ne-am simțit bine împreună, astfel că drumul în noapte înapoi spre casă, a fost pentru colegii noștri încă un motiv de fericire, pentru că așa e în Cenaclul Lumină Lină, drumurile ne onesc tocmai atunci când părem că am fi mai obosiți.
Noi nu cădem nicodată. Maica Domnului ne dă mereu și mereu forțe proaspete, și cred că Predealul, cu aerul său curat și liniștitor, a fost o nouă scânteie care a reaprins flacăra de pasiune a grupului nostru. De aceea, îi mulțumesc special Părintelui Lazăr și poate cine știe când, ne vom revedea și cu minunatul public prahovean. În drum spre București, trecem totuși prin Ploiești...


Râșnov. A fost să fie Râșnovul la numai trei zile după Predeal. Și a fost să fie un concert delicat, sfințitor și deosebit al cenaclului nostru. Nu foarte multă lume, dea suficienți cât să creeze un mare spectacol. Și cred că toți colegii din cenaclu au rămas frumos surprinși de bucuria acestor râșnoveni, de blândețea și vorbele de dor cu care ne-au gratulat și înainte  și după desfășurarea concertului.
La Râșnov, la Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, Părintele Adrian a fost o gazdă fericită. Ne văzuse și la începuturi, în 6 decembrie 2010 la Moeciu, dar acum se minuna de transformările în bine ale echipei noastre. A cântat alături de oameni și de Părintele radu Bogdan, preot de la parohia vecină, a simțit fericirea propriilor enoriași și a ținut să ne spună cuvinte calde și meritoase.

Oamenii din Râșnov, care au venit la concert, la concurență cu un o manifestare muzical-laică

din oraș, ne-au dăruit două ceasuri și jumătate de dragoste infinită. Au cântat mai tot timpul, s-au atașat de versurile noastre și de propunerile noastre patriotice, simțindu-ne sinceritatea și dragostea de Hristos. Noi am răspuns cu  multe pricesne și ne-am bucurat de lacrimile recunoștinței lor. Și, oare ce poate fi mai frumos, mai dulce și mai împlinitor pentru membrii cenaclului nostru? Un astfel de public te face mai tânăr, mai bun și mai aproape de Dumnezeu. Mulțumim Râșnov! Slavă Ție Doamne!