Ce ziceți dragi colegi? Oamenii
aceia... Care? Băimărenii... urmașii lui PINTEA... Părintele Gavriș, cel mai
surprins dintre toți... Parcă îl aud: Nu știam ce este acest Cenaclu! Pe
internet se vede una, în realitate e altceva... Și tot Părintele a mai zis: DE
ZECE ANI NU AM TRĂIT AICI ÎN BISERICĂ AȘA CEVA! MINUNAT...
Apoi, Părintele Gheorghe care a dat clasă de civilizație...
Tot concertul a stat numai în picioare... Păi, da, îmi spune un coleg...căci a
cântat mai mult ca noi... Da-îi răspund- a cântat mai mult ca noi... Și a cântat
frumos... Ce minunat- adaugă colegul, ce om minunat!... Zâmbim amândoi...
Merită remarca...
Baia Mare... Sute de oameni în
picioare...
Băsești... Greu la început...
Uimiți... Ce se întâmplă... par stane de piatră... Parcă sunt monumentele de la
Moisei... Nu le vine să creadă că totul e real... Văd acest cenaclu și mai tare
încremenesc... Până când intervin: HEI CE FACEȚI? SUNTEM REALI! ÎN PICIOARE
POPOR ROMÂN!..Și se declanșează furtuna de aplauze...
Și din nou Baia Mare... Teama de
a nu repeta începutul de la Băsești... Nu mai pot parcă să trag de guler poporul
român... Dar, poporul mă contrazice și se ridică de la primul cântec în
picioare... Doar unii colegi ai noștri îngenunchează... se așează pe scaune
încremeniți... Sunt tineri după acte, îi înțeleg ce simt, ei cred că au dat totul din ei, dar mai au mult, foarte mult de dat... Lupta e abia la început...Domnul primar, un om minunat ne privește extaziat... Pentru oameni ca el există cenaclul nostru... El și noi putem schimba România... Măcar la capitolul demnitate și lipsă de blazare...
Le cer forță... Încearcă... Sunt obosiți...Concertul 271... Da,
își revin... Romică zâmbește și cântă frumos... Alexandru, roșu în obraz, puțin confuz la început, încearcă și
declanșează o emoție minunată.... Are resurse... parcă vrea o provocare în plus... Andrei
caută să fie de folos... Pune suflet... Nelu Ivan conduce valul de emoție și de patriotism...
Iar eu le cer totul... Până la capăt...
Băimărenii au fost superbi... 10!
10! 10! Baia Mare devine orașul nostru de gală... Și de candoare...
Abia am plecat de lângă ei...
Abia am uitat acel concert...
De fapt, nu am uitat nimic...
Totul e încă real și viu...
Cenaclul înseamnă înviere... A
noastră și a poporului român!
