MOTTO: ”Sunteți Părintele Cătălin? Vă cunosc, urmăresc cenaclul Lumină Lină! Toți sunteți excepționali!”Aș fi putut să am orice altă identitate. Aș fi putut să fiu un căutat duhovnic sau să împart o chilie cu pustia. Aș fi putut să nu fiu nimeni sau pur și simplu un om. Dar nu eu am ales ce să fiu, după cuvântul Mântuitorului care spune: ”Nu voi m-ați ale pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi!”. Și de aceea n smerenie am plecat pe drumurile țării mele, alături de niște oameni cinstiți la suflet, ca să pot aduce o rază de mângâiere poporului românesc.
Colindul meu a fost uneori lacrima, alteori iubirea și de cele mai multe ori speranța. În duhul copilăriei ce mă caracterizează chiar am crezut că neamul românesc are nevoie de noi. De mine, de Părintele Doru Gheaja, de Nelu Ivan, de Romică, de Sorin Popa, de Părintele Alexandru, de Andrei Lazăr, de Andreea, de Vlăduț, de toți ceilalți... Și de fiecare dată când am fost contactat de o comunitate ca să fiu prezent acolo nu am stat pe gânduri. M-am aruncat în luptă cu nădejdea că așa vrea Bunul Dumnezeu, că viața noastră a căpătat un sens fericit, atâta vreme cât neamul îmi face onoarea ca să ne asculte cântecele. Și am cântat cu patimă, cu lacrimi, cu inimă... Până la fericire...De aceea, poate mă credeți, poate că nu mă credeți, dar eu sunt un om împlinit. Și de aceea lumea mă recunoaște ca fiind ”Părintele din Cenaclul Lumină Lină”... Și de aceea, cenaclul face parte din mine, din tot ce am mai drag și mai scump în viața de mărturisitor creștin. Prieteni, colegi, creștini care ne primesc mereu cu mare iubire, cu entuziasm și care pleacă de la concertele noastre mai mult decât fericiți...
Vine acum anul 2018. Anul centenarului Marii Uniri. An care ar trebui să fie emblematic pentru istoria cenaclului. De ce? Pentru că NOI mereu am cântat țara, neamul, Unirea... Mă văd pus în fața unor examene capitale de maturitate, de iubire, de mărturisire. Invitații serioase de a ține concerte deosebite au fost deja trimise și în elanul meu național am făcut promisiunea unor oameni că vom fi acolo. Iar oamenii ne așteaptă pe toți. Și de aceea, mă rog lui Dumnezeu ca să fim toți sănătoși, ca să mai facem un efort, de dragul Maicii Domnului, de dragul Centenarului, de dragul lui Horea, de dragul lui Ștefan cel Mare, pentru ca măcar anul 2018 să-l duce la bun sfârșit. Apoi vom mai vedea dacă Cenaclul Lumină Lină va mai merita să existe sau ne vom opri.
Va fi un an entuziast, dar promit și o măsură în toate ceea ce vom face. Voi avea mai multă grijă de români, de colegi, de toți cei dragi sufletului meu. Voi fi la bine și al greu lângă toți. Așa să-mi ajute Dumnezeu!
