Râșnov. Locul: Biserica Sfântul Nicolae. Spectatori: circa 600. Atmosferă: De sărbătoare. A fost din nou un spectacol reușit, o demonstrație de iubire și lumină lină. Organizare: de nota 10. Apreciem modul deosebit în care Părintele Șerban a făcut eforturi puternice pentru ca să putem ajunge aici și să avem la dispoziție tot ceea ce ne era de folos. Cazarea, masa, implicarea sufletească cu totul și cu totul aparte, ne-au făcut să ne simțim doriți de acest părinte și de Consiliul Parohial, fapt pentru care le mulțumim frumos.
Povestea 410 a început și s-a sfârșit la Râșnov. O poveste lină și vrednică de spus nepoților sau tuturor generațiilor viitoare. Închipuiți-vă un grup frumos de oameni, care se adună din Sibiu, Alba Iulia, Mediaș sau Dumbrăveni, duminică de duminică, dar precum apostolii care veneau pe nori din toate marginile pământului spre Ierusalim, asemenea sunt și acești oameni unici, membrii activi ai Cenaclului Lumină Lină. Și sunt frumoși, și sunt calzi și sunt parcă irepetabili.
Mă opresc din nou asupra lor, deși ei nu știu că la acest concert de la Râșnov le-am studiat foarte atent reacțiile, gesturile, implicarea în spectacol și gândurile. Și am făcut-o cu admirație și emoție, de parcă aș fi fost martor la primul concert al lor, al meu și al iubirii de neam. Și un frământ duios se cuibărea în inima mea și o întrebare de copil mă năpădea pe cuget: de ce Doamne, e totul atât de frumos?...
La Râșnov spectacolul a curs firesc. S-au ales mai ales cântecele închinate Sfintei Cruci, și Romică, și Nelu Ivan,intonau cântece mai vechi ale noastre, dar fără intenția că s-ar plictisi de conținutul și repetiția lor. În sufletul artiștilor profesioniști este mereu un zbucium și o nemulțumire, aceea de a veni mereu cu cântece noi, cu decoruri noi, mai ales că viața lor privată este una agitată. dar, în sufletul cenacliștilor se întâmplă un altfel de fenomen, repetiția e mama înțelepciunii, precum zice proverbul și poate că, precum preotul oficiază aceeași Sfântă Liturghie de mii de ori fără a se plictis de conținutul ei, ba dimpotrivă, la fel și noi, avem sentimentul că tocmai pricesnele acestea clasice ne dau lumină, eficiență și descânt dumnezeiesc. De aceea, cântăm cu drag, cântăm cu pasiune și cu tot cerul alături de noi.Apropo de cântec. Am avut cu toții, fără doar și poate și alte experiențe de cântece. Mai laice, mai lirice, mai folk... Am fost mai împliniți sau dimpotrivă mai nemulțumiți. Cu public mai larg sau mai mic. dar, cântarea religioasă înseamnă altceva și Dumnezeu ne-a demonstrat că locul nostru este aici, în acest cenaclu, unde în fiecare duminică facem fericiți sute și sute de oameni. pentru că, dacă ei pe fiecare membru al cenaclului în parte, și îi analizezi sufletul, o să observi ceva deosebit, care nu cadrează cu lumescul, cu bolnăvicioasa stare așa zis artistică a lumii de azi. Cenacliștii sunt oameni sensibili, uneori prea sensibili, dar sunt cu siguranță oamenii lui Dumnezeu. Un grup culegător de lumină lină, conștiințe pline de seriozitate pe drumul cel lung al mântuirii.
La Râșnov publicul ne-a însoțit cu aplauze, cu entuziasm și cu multă iubire. Și au fost oameni deosebiți, parteneri de conștiință ortodoxă și națională, frați de iubire și lacrimă dumnezeiască. Mulțumim Râșnov!
