Îmi fac datoria de a scrie ceva despre concertul de la Tohanu Vechi, în condițiile scurgerii a peste 24 de ore de la acest eveniment. Mă simt obligat să spun un sincer mulțumesc oamenilor minunați, calzi și plini de energie națională, care au adus concertului nostru un plus de vivacitate și originalitate. Aparent scenariul era tot același, pricesne, cântece de mamă și patriotice, dar părintele Prodea, o gazdă totală și inimoasă, a făcut să ne simțim la Tohanu în cel mai fierbinte foc al vetrei românești. ca și la Târgu-Mureș, acum o săptămână. 
Atmosfera nu o mai pot reda în cuvinte. Vă dați seama că îmi este greu să scriu ceva. de fapt, cum să apreciez lumina ortodoxă și românească a acestor oameni minunați... Începând de la Familia Prodea, și la familia mare a localnicilor. Superbi și tandri în gândire națională.
Noi am cântat așa cum am știut. Toți colegii. Grup compact, grup ordonat și dăruit cauzei cenaclului... De la Andrei, Andreea...ca să începem cu litera A...și să ajungem la Sorin Popa, și la toți ceilalți. Nici nu cred că unul mai are nevoie să fie remarcat. Sincer, nu cred acest lucru. Ei au fericirea în brațele lor. Cântă pentru România. Și ce poate fi mai frumos? Un cuvânt trecător de laudă? Dar acești oameni sunt împliniți? Au zborul și misia lor... Au cenaclul și lumina lină a cerului...
Mulțumim Tohanu!
