Irepetabilul Iernut. Îmi cer scuze față de blândul Iernut,
pentru că, a trebuit să aștept ziua de marți ca să am răgazul de a scrie câteva
rânduri-cronică a concertului de la Biserica Sfântul Nicolae. Părintele
Silviu Feier, o gazdă minunată și un om
al amănuntului bine pus la punct, împreună cu ceilalți preoți și cu întreaga
comunitate, au dat dovadă de ospitalitate încă de la prima descindere a noastră
la ora 15, astfel că erau întrunite premizele unui mare eveniment
cultural-național și spiritual.
Mărturisesc că duminică eram puțin osteniți după frumosul
concert de la Luduș. Credeam că o să ne fie și mai greu la al doilea concert,
dar ne-am înșelat. La începutul concertului au fost emoții multe. Și noi și
publicul ne dezmeticeam mai greu. Pricesnele curgeau limpede, cu căldură
sufletească, lumea cânta ușor, dar încă nu era acea atmosferă pe care ne-o
doream... Dar apoi totul a erupt, precum lava unui vulcan... Încă de la primul
cântec patriotic, DIN ȚARA MOȚILOR, s-a realizat o atmosfera unică
și
irepetabilă. Aplauze, cântece interpretate cu toată biserica, ce mai, o stare
de spirit formidabilă. Parcă simțeam că țara s-a întors acasă...
Părintele și părinții din biserică erau vizibil
transfigurați... Cântau alături de noi, alături de minunații lor creștini și
păreau împliniți... Iernutul devenise vatră românească autentică, loc de preamărire a istoriei și de devenire a prezentului... Am continuat să menținem
această atmosferă aproape trei ore... Nu ne-a fost greu, pentru că am întâlnit
un spirit naționalist autentic și liniștitor... Îi vedeam pe strămoși intrând
în inima noastră... Pe toți acei eroi
care, odinioară, chiar aici la Iernut,și-au dat sângele pentru demnitatea
neamului nostru românesc...
Oboseala trecuse. Monotonia de la începutul concertului se
spulberase definitiv, iar lumea era frumoasă... Ochii se împânzeau de lacrimi,
iar cântecele am dorit să nu se mai sfârșească... Pe noapte, am plecat greu din
Iernut... Cu ferma promisiune că vom reveni după Sfintele Paști, la anul
viitor, spre a face un concert mai mare în aer liber...
La Iernut parcă am fost nu într-o lume, ci într-un colț de poveste... Iernutul m-a liniștit și m-a făcut a simți casa poporului meu... Un sălaș de istorie și de iubire cerească... Mulțumim Iernut... Ne e
deja dor de tine!