CONCERT EXTRAORDINAR DE COLINDE CENACLUL LUMINĂ LINĂ ŞI MIRCEA VINTILĂ 12.12.2021

 A fost o seară de vis! Un concert de înaltă ţinută artistică, cu interpreţi de renume ai folk-ului românesc: Mircea Vintilă, Adrian Tomici, Patricia Tomici, care au încâtat audienţa alături de membrii Cenaclului Lumină Lină coordonat de Părintele Cătălin Dumitrean împreună cu al său membru de onoare Părintele Doru Gheaja!

Pentru toţi cei născuţi în familii creştine, perioada colindelor, e o perioadă scăldată în bucurie şi lumină. E o perioadă bogată în amintiri, în care primeam bunavestire a colindătorilor. În seara de 12.12.2021, la Biserica Dealului din Sibiu membrii Cenaclului

Lumină Lină, aceşti oameni dragi sufletului nostru împreună cu invitaţii lor de onoare, au adus bucurie în inimile şi în sufletele oamenilor prin colinde minunate cântând Naşterea Domnului, care este, deopotrivă prevestit şi vestit.

Seara debutează în forţă, cu un colind interpretat de: Părintele Cătălin, Mihai, Marius, Narcis, Pr. Alexandru, Romică, Sorin parcă erau un cor de îngeri: “Ia sculaţi voi ce dormiţi/Florile dalbe/Îngerii să-i auziţi, florile dalbe/Cum vă cântă de frumos, Florile dalbe/De Naşterea Lui Hristos, florile dalbe..” a continuat Marius: “S-a nascut Domnul cel Mare/ S-a nascut la fiecare/..se aud pe uliţă-n sus cum colindă de Iisus.. "Minunuat!

Apoi Andreea, ce glas sublim! A interpretat cu o sensibilitate rară piesa Noapte de vis; a urmat Narcis cu “Colindul ninsorilor” ce frumos! A fost o seară de mare sărbătoare, de mare bucurie pentru toţi credincioşii care s-au adunat în număr mare atâta cât a fost permis… iar restul au urmărit transmisiunea on line. Bucuria este tot mare, aş putea zice imensă, fără exagerare, dacă ne gândim la cei plecaţi din ţară. Au interpretat rând pe rând colinde minunate dragii noşrii: Romică, pr.Alexandru, Maria Goţia, Sorin, pr. Cătălin, Dominique Simionescu, a urmat Florin Tomici cu piesa “Tânăr şi

liber”: Nu-mi trebuie lucruri de mare valoare/Mi-ajunge un strop de căldură sub soare/ Un petic de iarbă dansând fără vânt/ Şi tânăr şi liber să fiu şi să cant. A urmat fiica sa Patricia, Doamne ce interpretare frumoasă! Adevărate valori ale folk-ului românesc.

Dragul nostru Părinte Cătălin, a mulţumit tuturor că au venit să trăiască împreună această mare bucurie, o bucurie mai mare decât ne-am putea dori vreodată să-l avem alături pe marele Mircea Vintilă! O istorie vie, palpabilă, un om care este un artist de geniu! Un mare artist român în faţa noastră la Biserica de pe strada Dealului din Sibiu. I-a urat din tot sufletul: Bun venit! Mircea Vintilă la rândul său a mărturisit: că “E o bucurie teribilă să fim aici împreună! Ce se întâmplă aici, e un lucru absolut minunat! Vă mulţumesc mult!” A fost fermecător, a cântat sensibil, am trăit cu toții magia cântecului Folk. De o eleganță care impune

respect, cu o puternică expresivitate, îndrăgostit fiind de muzică și frumos, a  dominat în această seară, scena cu personalitatea sa.   

Au urmat cântecele patriotice, dragul nostru Părinte Doru Gheaja care radiază în jurul său iubire și încredere. Câtă putere! Iubesc colindele, dar glasul sfinţiei sale e cu adevărat  sublim: “Viflaime, Viflaime/ Cum de n-ai primit în tine/ Pe fecioara Maria/ Să nască pe Mesia”

Au fost oameni cântând, aplaudând în numele idealului naţional, suflete dornice de a merge pe drumul cel luminos al dragostei de Cer.

Am primit un dar foarte, foarte, frumos de la Dumnezeu de Sărbători.

Multumim, Părintelui Cătălin Dumitrean şi tuturor celor care au făcut posibil acest concert sublim!

Dăm Slavă Lui Dumnezeu pentru toate!

O SĂPTĂMÂNĂ BINECUVÂNTATĂ CU MAICA DOMNULUI PORTĂRIŢA ŞI MÂNA SF. GHEORGHE

La Biserica de pe strada Dealului din Sibiu, lupta contra Coronavirus se duce cu multă, multă rugăciune! Creştinii se roagă aşa cum au fost îndrumaţi mereu de părintele paroh Cătălin Dumitrean , urmând un model social de pace, respect reciproc al legii şi concordie naţională. Am avut şansa ca în această săptămână când am sărbătorit pe Sf.Arhangheli Mihail si Gavriil, pe Sf.Nectarie al cărui Hram s-a săvârşit şi pe Sf. Mina, să vină la Biserica Dealului  Icoana Maicii Domnului Portăriţa de la Moscova şi cinstita

mâna a Sf. Gheorghe prin grija părintelui paroh Cătălin Dumitrean. În ziua de 9 noiembrie, la pomenirea Sf. Nectarie Măicuţa strălucea, era parcă mai luminoasă ca niciodată; din ochii ei pleca spre oameni o lumină extraordinară, pătrunzătoare, care ne-a creat o stare duhovnicească de nedescris! O bucurie interioară imensă şi convingerea că Maica Domnului ne ocroteşte şi totul va fi bine… vom învinge boala, vom trece de la starea de suferinţă, la normalitate.

Important este, după cum ne spun preoţii slujitori în această biserică dragă  sufletului nostru, ca ceea ce facem noi, să facem cu bună conştiinţă creştinească, cu dragoste de Dumnezeu şi cu respect faţă de oamenii Lui Dumnezeu. Credincioşii s-au bucurat enorm ascultându-l pe  Păintele Cătălin Dumitrean

cântând pricesne,  închinate Lui Dumnezeu, aceste sublime cântece de mulţumire aduse Maicii Domnului, interpretate cu o sensibilitate rară.  E tot ce poate fi mai frumos, să vezi, să auzi şi să simţi cu inima! Pricesne scrise de Traian Dorz, interpretate de părintele Cătălin şi de Maria Goţia pentru a intra în Post cu pace în suflet. 

Mulţumim Lui Dumnezeu şi părintelui Cătălin Dumitrean pentru această săptămână binecuvântată; care ne-a îmbogăţit sufleteşte în aceste vremuri tulburi de grele încercări. Mulţumim tuturor celor care au contribuit alături de părintele Cătălin, preoţilor împreună slujitori, cântăreţilor, dar şi oamenilor care au  vegheat la bunul mers  al lucrurilor.

Ne facem Sfânta Cruce şi îi mulţumim  bunului Dumnezeu pentru tot ceea ce face bun şi mântuitor pe pământ pentru fiecare dintre noi.

Slăvit să fie Domnul Dumnezeul nostru!

CONCERT EXTRAORDINAR! PIAŢA HABERMANN SIBIU

 

Sibienii au retrăit vineri seara momente speciale! Cenaclul Lumină Lină a susţinut un concert în Piaţa Habermann.

Au început în forţă cu minunata piesă “Din bătrâni” de Gil Ioniţă: De la moşii noştrii noi am învăţat/ Doina şi Balada ce ni le-au lăsat…  au reaprins din nou candela iubirii. Apoi interpretarea Corneliei Goţia crează o atmosferă caldă şi plină de dragoste cu frumoasa priceasnă ”La uşa inimii tale”: La uşa inimii tale/ Bate Domnul cu îndurare/

Bate Domnul şi aşteaptă/ La uşa ta încuiată….Iar când va bate Hristos,/ Tu deschide-i bucuros/ Lasă-l pe Iisus iubit/ De vrei să fi mântuit.

Cu acompaniamentul profesional al lui Gabi Opriţă la orgă părintele Cătălin , părintele Alexandru şi Romică au interpretat absolut superb minunata piesă “Ce folos”: De-aş ajunge cea mai mare,/ Slavă pământească,/ În zadar dacă voi pierde, Slava mea cerească./ Ce folos, ce folos/ Slavă fără de

Hristos?! A cântat frumos Sorin Popa  piesa “Pământul deocamdată”  de Adrian Păunescu: Pe pământ avem de toate/ Şi mai bune şi mai rele, /Bune, rele,/ Şi-nchisori şi libertate/ Şi-a putea şi nu se poate/ Şi noroi şi stele. Apoi Nelu Ivan a cântat în numele lui Dumnezeu şi în memoria lui Ioan Gyuri Pascu Dreptul la libertate: Dacă am şti cum e să fi o frunză,/ am şti cântecul vântului,/ am şti taina pământului…/ Dacă am şti cum e să fi o floare,/ am şti să bem lumina soarelui/ şi am cunoaşte taina lui… /Ce liberi am fi,/ Ce liberi am

fi… Pregătind intrarea în scenă a părintelui Doru Gheaja tot grupul a interpretat “Trei culori” de Ion şi Doina Aldea Teodorovici: Străine pofte ne-au răpit/ Când via dulce, când ogorul,/ Dar nimeni nu a izbutit/ Din piept să smulgă Tricolorul…. Trei culori şi-o singură iubire Românească!

A fost  o atmosferă înălţătoare! Cântecele naţionale au fost trăite de sibieni la cea mai mare intensitate a emoţiilor, spre bucuria organizatorilor care şi-au dorit ca publicul să aibă acces în număr cât mai mare la audierea unui concert în aer liber, de o calitate ireproşabilă!

Glasul părintelui Doru Gheaja a rezonat puternic cu sufletele noastre, am cântat împreună: Nimic pe lume nu-i mai sfânt/ Şi mai frumos pe-acest pământ/ Decât să mori ca luptător/ Înfăşurat în tricolor.

Apoi părintele Gheaja şi-a exprimat bucuria de a-l avea alături pe Andrei Păunescu, pe care îl cunoaşte de când era copil şi a interpretat o frumoasă priceasnă pentru fetiţa lui Andrei: Lăsaţi copiii să vină la mine şi nu-i opriţi/ Că a unora ca aceştia este Împărăţia Cerurilor!

Părintele Dumitrean a mulţumit publicului, Dominic Simionescu a înmânat Diplome de Excelenţă  părintelui Doru Gheaja şi părintelui Cătălin Dumitrean, care a exprimat bucuros:

Până la capăt cu poporul meu! Aşa să-mi ajute Dumnezeu!  

Acest concert a fost unul divin, la care poate mulţi nu se aşteptau. Sibiul merită astfel de evenimente. Este un frumos cadou pentru noi, sibienii, şi nu pot decât să-i felicit pe membrii Cenaclului Lumină Lină şi în mod special pe păintele Cătălin Dumitrean, care a  avut această iniţiativă.

CONCERT SUBLIM CENACLUL LUMINĂ LINĂ CU MÂNA SF.LUCA AL CRIMEEI

 

Cenaclul Lumină Lină s-a născut şi din lacrimile Maicii Domnului, care ajung în grădina raiului. De aceea, florile paradisului sunt un amestec de sublim şi nostalgie şi sunt atât de frumoase, asemenea cenaclului.

Glasul sublim al Andreei Tecar ne-a încântat întru început cu minunata priceasnă:

Ridica-voi ochii mei la Ceruri/ De unde va veni ajutorul meu/ Ajutorul meu de la Dumnezeu/ Cel ce a făcut Cerul şi Pământul. Apoi părintele Alexandru Dănilă: Nu-i singur Iuda vinovat de sângele ce se dădu/ Nici marii preoţi, nici Pilat, ci lumea-ntreagă prin păcat! I se alătură părintele Cătălin şi de atunci începe tot fiorul purităţii absolute: Doamne eşti a mea iubire/ Tu eşti tot ce mi-a rămas/ Vie orice prigonire/ Eu de tine nu mă las/ Doamne Tu le ştii pe toate/ Gândul inimii mi-l ştii/ Tu mi-alini cu bunătate / Toate zilele pustii. A urmat poezia Rugăciune pentru deşteptarea voastră scrisă de părintele Cătălin Dumitrean, apoi Narcis cu Vom trăi! Cu noi este Dumnezeu! Se alătură Sorin Popa, Mihai Doda, Andrei Lazăr cu interpretarea :

Pământul deocamdată  de Adrian Păunescu: Pe pământ avem de toate/ Şi mai bune şi mai rele, /Bune, rele,/ Şi-nchisori şi libertate/ Şi-a putea şi nu se poate/ Şi noroi şi stele.

 Ce concert magnific! Sfâtul Luca al Crimeei cu mâna sa i-a binecuvântat!

Străin am fost odată  interpretează Dominic Simionescu ce glas superb! Câtă candoare!

Străin am fost odată,/ Străin şi alungat;/ Nici fraţi n-aveam, nici tată,/ Nici mamă-nduioşată/ Să mângâie vreodată/ Obrajii-nlăcrimaţi/ Dar Te-am aflat pe Tine, Iisuse preaiubit/ În chinuri şi-n suspine,/ La toţi le-a fost ruşine/ Să vină lângă mine/ Tu singur ai venit…

O voce angelică acompaniată de Marius Catalan a creat o atmosferă caldă, plăcută, plină de pace sufletească: Mamă dulce, mama mea/ Domnul harul Lui să-ţi dea/ Eu în veci ţi-oi mulţumi/ Că mult m-ai putut iubi/ Mamă, dulce, mama mea!

Apoi tot grupul cenacliştilor cu mult entuziasm, au aprins privirile oamenilor cântând:

Doamne, ocroteşte-i pe români

Doamne, nu uita de noi/ Suntem săraci, plini de nevoi/ Doamne, ocroteşte-i pe români/ Suntem săraci plini de amar/ Plânsu’ nostru-i în zadar/ Doamne ocroteşte-i pe români!

Nu mai sunt cuvinte să poată lăuda/ Toată iubirea şi îndurarea Ta/ Cerul şi marea, tot ce e în ea,/ Muntele, valea şi inima mea,/ Toate se-nchină Creatorului/ Şi mulţumire îi dau Domnului.

Apoi intrarea triumfală a părintelui Doru Gheaja care a adresat creştinescul salut: Hristos a înviat! A spus un cuvânt de bucurie şi de dragoste că, a reîntâlnit creştinii sibieni, a admirat lucrarea de extindere a Bisericii şi atmosfera se încinge. Toţi credincioşii cântă, cântă din inimă:

Din ţara Moţilor noi am venit/Unde Iancu a trăit/ Căci luptători de frunte suntem noi, şi viţă de eroi, de bravi eroi!

Trăiască România! Dacă ne-nfruntă munţii, cu munţii ne vom bate/ Pentru lumina ţării şi pentru libertate/ Aici ne e cuvântul, când îl avem de spus/ Decât slujirea ţării nimic nu-i mai presus!.. Trăiască libertatea, trăiască România!

Treceţi batalioane române Carpaţii: Un cântec istoric ne-aduce aminte/ Că fraţii în veci vor fi fraţi!/Un cântec de luptă bătrân ca Unirea/ Voi compatrioţi ascultaţi

Hristos din morţi a înviat!

A înviat, a înviat/ Hristos, Hristos, Hristos a înviat!/ S-aprind luminile în sat a înviat, a înviat, / Hristos, Hristos, Hristos a înviat!/ Din cer un înger a strigat: A înviat, a înviat, / Hristos, Hristos, Hristos a înviat!

A fost frumos şi înălţător!

Înainteprăznuirea zilei Sf. Ioan Iacob Hozevitul alături de Cenaclul Lumină Lină!

Pentru toţi credincioşii, toţi prietenii şi admiratorii cenaclului  a fost o zi binecuvântată! Înainteprăznuirea  zilei Sf. Ioan Iacob Hozevitul, în stare de Alertă, păstrând distanţa şi regulile impuse, alături de Cenaclul Lumină Lină!

Înaintea tuturor am cinstit-O pe Maica Domnului închinându-ne Sfintei Icoane făcătoare de minuni MAICA DOMNULUI PANTANASSA. O, cât de frumos i-au cântat Maicii Domnului! Câte  lacrimi, ce fiori, nu sunt cuvinte mari, e adevărul.Bucuria reîntâlnirii e greu de redat în cuvinte, sunt prea puţine uneori… iar versurile Sfântului Ioan Iacob Hozevitul,  recitate de Părintele Cătălin Dumitrean cu binecunoscuta-i sensibilitate:

“Niciodată duhul nostru/Nu se poate linişti/Dacă nu ne dăm silinţa/Întru Domnul a trăi…

  Întru Domnul este pacea,/Întru El odihna mea,/Calea cea adevărată/Şi acum şi pururea..” au spus totul cu o naturaleţe şi o simplitate  demne de toată admiraţia.

Am fost foarte bucuroşi să-i ascultăm pe membrii Cenaclului Lumină Lină, a căor prestaţie a fost la mare înălţime. Ei aduc prinos spiritualităţii româneşti, Sfântului Ioan Iacob Românul, dar mai ales Maicii Domnului! Aşa ne vrea Dumnezeu , împreună- creatori cu El  şi doreşte să ne cultivăm sufletele cântând pricesne,  închinate Lui Dumnezeu, aceste sublime cântece de mulţumire aduse Maicii Domnului, interpretate cu o sensibilitate rară.  E tot ce poate fi mai frumos, să vezi, să auzi şi să simţi cu inima!

Am simţit din nou cu toţii emoţia, fericirea, ritmul, sensibilitatea şi fineţea acordurilor  muzicale de calitate. Credincioşii s-au bucurat enorm de prezenţa Păintelui Doru Gheaja, au cântat împreună cu ei, vrând parcă să desăvârşească atmosfera unei seri memorabile! Cu mesaje pozitive şi bucuria de a fi ROMÂN! Au stabilit o legătură specială cu publicul, ne-am bucurat de magia orelor petrecute împreună cu cenaclul Lumină Lină şi invitaţii părintelui Cătălin Dumitrean, mereu dornic de a face ceva măreţ, scriind cu toţii o filă memorabilă de cinstire a eroilor neamului nostru românesc!

A fost cu adevărat sărbătoare, am trăit din nou acele sentimente pe care nu le poţi avea, nu le poţi trăi decât alături de cenaclul Lumină Lină.

A fost o reverie, o reîntoarcere la valorile şi simbolurile simple pe care toţi creştinii le iubim pentru că o iubim pe Maica Domnului care este îndrumătoarea Cenaclului Lumină Lină şi a noastră a tuturor.

Mulţumim Lui Dumnezeu pentru toate! Mulţumim părintelui Cătălin Dumitrean şi tuturor celor care au trudit şi au făcut posibil acest minunat eveniment!

LA MULȚI ANI BINECUVÂNTAŢI PĂRINTE CĂTĂLIN!

Vă urăm din suflet:  La mulţi ani Părinte Cătălin Dumitrean! Mulţumindu-vă, cu toată sinceritatea, vă suntem recunoscători şi aducem Slavă lui Dumnezeu pentru tot ce faceţi pentru noi creştinii, care ne simţim legaţi sufleteşte de cele două Biserici al căror paroh sunteţi.Vă mulţumim pentru toate sfintele slujbe şi pentru felul în care ne vorbiţi despre minunile şi despre marea iubire  de oameni a Domnului nostru  Iisus Hristos! O sfântă nădejde ne aprinde inima când ne aduceţi Icoane făcătoare de minuni şi sfinte moaşte.Alergăm cu nădejde spre Domnul şi strigăm chiar de la distanţă dacă situaţia o impune, cu toată puterea sufletului nostru: Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi păcăoşii!

Te rugăm Doamne ţine-l sănătos pe părintele nostru  Cătălin Dumitrean că mult bine face în lume; cu dăruire, neobosit, cu Cenaclul Lumină Lină prin cântec, părintele intră în comuniune sufletească cu publicul, dăruindu-se cu dragoste, oferind sufletului ceea ce el are nevoie, trăire autentică, trăire profundă. Tu ştii Doamne, că fiind în slujba Ta, părintele, lasă în urma lui un adevărat tezaur literar, scriind poezie, dă frumusețe vieții prin puterea harului și dramului de dumnezeire, oferă hrană sufletului care are nevoie de apartenență și iubire. Atât cântecele, cât și poeziile părintelui sunt un crâmpei din sufletul lui. Ele oglindesc iubirea profundă față de Maica Domnului.

Vă mulţumim Părinte, pentru că, la vremuri de grea încercare, când nu am avut voie să ne apropiem de Sfintele Biserici, prin jertfa şi dăruirea de care daţi dovadă mereu, am primit în casele noastre Sfânta Lumină, am primit Sfintele Slujbe prin internet; suferinţa ne-a unit şi mai mult în nădejde şi rugăciune, într-o caldă rugăciune plină de credinţă!

 Vă mulţumim pentru că iubiţi oamenii și adevărul, astfel radiaţi în jurul dumneavoastră iubire și încredere. Sunteţi pentru mulți dintre noi un model de viață, sunteţi omul de la care am înțeles cum coboară poezia prin cântec și rămâne de-a pururi în sufletul nostru. Felul discret, dar adânc lucrător, de a vă manifesta credința, modul tenace, în care vă urmăriţi idealul sunt pilduitoare pentru noi.

Vă dorim multă sănătate şi putere de muncă Părinte Cătălin Dumitrean, vă urăm:

La mulți ani binecuvântaţi! Alături de toți cei dragi sufletului! Mulţumindu-vă cu inima pătrunsă de cea mai sfântă şi curată recunoştinţă.

DIN CICLUL ”SĂ NE AMINTIM FRUMOS!”: AZI...DRUMUL SPRE MUNCHEN...

Mi-am adus aminte de un drum făcut cu Cenaclul Lumină Lină în Germania. Rețin așezarea din microbuz, cu părintele Mihai în față, cu Nelu Ivan și doamna Mirela în spate și tot așa până la faimoasa ”bancă veselă” cu Părintele Alexandru Dănilă și Romică în rândul 5 din spatele șoferului. Romică era în mare formă, iar microbuzul înghițea kilometri cu viteza luminii, ascultând și el parcă înveselit cuvintele de duh ”scoase”, nu știu din ce inimă mare, de colegul nostru. Nu aveai timp să respiri și iarăși Romică mai făcea câte o observație plină de duh. Iar când microbuzul nu putea ocoli câte o groapă se auzea imediat faimosul refren: Maintu! Manitu! -adică un fel de imitație umoristică a zdruncinării prin care treceam.

Încercam să adormim fiecare pe rând, dar imediat auzeam câte o remarcă faină la vederea peisajelor prin care treceam și toți deschideam ochi, curioși ca niște copii. Apoi Nelu Ivan lua chitara și balul era deschis. Bună dispoziție, farmec și multă iubire. Urma Sorin Popa cu repertoriul ”Mircea Vintilă”, deschis de la Lordul John la sublimul ”Un te duci tu mielule”. Și de aici începea parodia, râsul și sunetele ancestrale imitatoare de mile, ieșite din arta unicat a dragului Romică. Umor de clasă. Zâmbet de prestigiu și mai ales multă frățietate...

Nici nu știu cum am ajuns la Munchen. Vasile șoferul știe numai cum a putut să fie atât de atent la volan, ”suportând” năstrușniciile noastre... El, Vasile, omul care iubește la infinit Cenaclul...
Și toți eram acolo... Frumoși, mai tineri, mai curați la inimă și evident ca o mare familie...
Cenaclul Lumină Lină...

Părintele Cătălin    

ATUNCI...am scris un poem.. L-am regăsit în arhiva cenaclului...Poate o să vă placă:

”PĂCATUL” DE A FI ROMÂN

(POEZIE SCRISĂ ÎN DIMINEAŢA DE MIERCURI 19 FEBRUARIE)

Mi-a fost lăsat un testament de suflet,

Să-mi fie neamul leac şi căpătâi,

Să n-am alt gând şi lacrimă pe cuget,

Doar ţara să o pun pe loc dintâi.

Şi-mi este România rană sfântă,

Durerea ei este durerea mea,

Nimic din lume nu mă mai încântă,

Şi-aş vrea să sufăr zilnic pentru ea.

Mi-au spus venetici vorbe măsluite,

Că-n alte ţări sunt bogăţii  pe mal,

Că îngerii au aripi nesfârşite,

Că aş putea să fiu universal.

Mi-au spus şi sfinţii că în cer e tihnă,

Că aş putea să fiu în rai stăpân, 

Să-ncerc să scap de ţară, ca de vină,

Dar eu prefer păcatul de român.

Şi nu îmi vând nici legea creştinească,

Doar o trăiesc aşa cum mi s-a dat,

În cruci pe deal cu Ţara Românească,

Iubind Moldova, suferind Ardeal.

Iar dacă plec, călătorind prin lume,

Să nu mă credeţi laş şi poftitor,

Căci Dumnezeu va şti să mă îndrume,

Să mă întorc acasă cu mult dor.

PÂINE ȘI SARE ÎN CASELE DUMNEAVOASTRĂ! CENACLUL AR VREA SĂ VĂ INTRE ÎN CASE...

M-au rugat dragii mei colegi, Părintele Doru Gheaja și Nelu Ivan să țin mai departe aprinsă flacăra creației poetice și a amintirilor legate de concertele Lumi

nă Lină. Și tare m-a pus pe gânduri acest lucru. Nu știam dacă este momentul social ca să reaprind această candelă, mai ales că trăind în contextul înlăcrimate de astăzi, s-ar putea spune că trecutul este trecut, iar lacrimile unui neam nu pot fi șterse cu poeme. Și totuși, meditând mai atent la îndemnul dânșilor am constat că la urma urmei doliul și lacrima au parte de mângâiere și nemurire mai ales atunci când noi ne continuăm vocația mărturisitoare și gena creaționistă, mergând mai departe...
Lumea ne așteaptă să fim ceea ce suntem... Lumea așteaptă cu dor ca Părintele Doru Gheaja să le aline inimile cu glasul său și tare mă bate gândul ca să găsim într-o seară o formă de transmisie live din casa părintelui și a celorlalți membri ai cenaclului. la comun, așa cum eram odată. Fără suprapuneri stilistice, fără identități separatiste, fără niciun câștig de slavă deșartă. Adică să fim una. Vă dați seama ce model de unitate de grup am oferi acestei societăți bolnave, care acum nu este capabilă să strângă rândurile la greu... Vă dați seama câtă mângâiere ar fi pentru cei ce iubesc cântecele noastre. Și mai ales cât de important ar fi ca să demonstrăm că pandemia nu a ucis misiunea Cenaclului Lumină Lină, nu n-a dezbinat și nu ne-a transformat în supraviețuitori de ocazie. În forma sa de ieri, de azi și de mâine, dacă lucrurile vor continua la fel de greu în țară, cu izolare,cu bolnavi, cu morți și spectacole închise, Cenaclul Lumină Lină se va dovedi în scurt timp nu numai că a fost un spectacol vital supraviețuirii morale a poporului român, ci mai ales că el o să fie absolut necesar revenirii la normalitate a neamului românesc. După ce vor trece necazurile intuiesc o mare sete de spirit, o mare foame de cultură și Cenaclul va fi din nou chemat în sute de locuri pentru a șterge urmele suferinței și a închide rănile molimei prin care trecem. O să vedeți că nu exagerez...
La această oră vă anunț că voi fi cât se poate de des lângă dumneavoastră. Respectând postul, respectând doliul, respectând ținuta lirică a perioadei duhovnicești în care suntem, o să încep în zilele următoare să reiau șirul amintirilor marilor spectacole și să vă aduc aminte că noi am ars cu putere pentru Biserică și neam. Dar ca o pasăre Phoenix, aripile noastre se deschid din nou și vom reveni în casele dumneavoastră dăruind speranță. Atâta vreme cât sunt sănătos spiritul Cenaclului va fi viu. Iar colegii noștri, dacă aparțin acestui spirit, care funcționează cu multe binecuvântări duhovnicești, sunt rugați să se realinieze în linia mărturisitoare. Suntem prezenți! Maica Domnului ne este alături. 

MĂICUȚĂ

Azi noapte cutremur în visele mele,

Pământul și moarte înghit o lumină, 

Dar cine oprește urzelile rele,

E Maica cea Sfântă, lumina cea lină.

Deschid o fereastră, scrutez dimineața,

Afară e totuși o zi mai senină,

Dar cine ne ține și lupta, și viața,

E Maica speranței, lumina cea lină.

Vin vești peste lume că moartea vrea parte,

Tribut la păcate ce nu se termină,

Dar cine va închide a bolilor carte,

fecioara Maria, lumina cea lină.

Iar seara când puneți în candele mirul,

Coboară iubirea spălând orice vină,

În inimi, în case, mai plin e Potirul,

Și-n veci să renască lumina cea lină.  

JURNAL 24 MARTIE: DOARE, DAR NU CEDĂM!

  Mă gândesc la sufletele celor ce pleacă... Ei au nevoie de rugăciunea voastră... Iată motivația ca să fiți altruiști și să faceți ACATISTUL CELOR ADORMIȚI... Acasă, cu o lumânare aprinsă. ca dovadă că vă pasă și de ei... Deocamdată, la ora când scriu sunt 8...

  Mă gândesc la bătrânii care nu mai au pe nimeni. Statul le-a promis asistență pe timp de pandemie, da pe bază de dosare bine verificate. Adică la cei care nu maiu au copii.. Dar cum dovedești că cei care au copii au și asistența fizică și sufletească a copiilor? Lor cine le aduce o pâine? Pentru că, din start, ei  vor fi excluși dela daniile primăriilor? Iar O.N.G.-URILE CREȘTINE au ordin să înceteze activitatea. Tocmai acum... principiul ”scapă cine poate, dar mai ales EU” RĂMÂNE DIN PĂCATE VALABIL. o, unde sunt acum O.N.G.-urile domnului Soros care strigau toată ziua pe stradă că vor să facă asistență socială? Unde sunt angajații multinaționalelor care ieșeau primii la mitinguri anti-Biserică? Vă spun eu unde sunt: ACASĂ! SE ASCUND ȘI DAU LECȚII DE ASISTENȚĂ UMANITARĂ PE FACEBOOK...

  Acum iese la iveală tot ceea ce avem în suflet. Domnul Moise -cel care lupta acum câțiva ani ca să scoată icoanele din școli- a stat la pândă, a găsit ”problema” cu lingurița și s-a pus pe procese. Aud că deja a dat vreo trei episcopii în judecată. Asta e grija lui ”umanistă” acum. ”Lingurița” ucigașă, spaima societății românești și examenul picat al credincioșilor de ocazie...  Asta îl doare pe el. Asta în frământă, având frustrarea că a pierdut ultimile meciuri cu ”credința”... Doamne iartă-l! Chiar mă rog pentru întoarcerea inimii lui...

Mă gândesc la slujitorii bisericii care acum au șansa să dovedească că nu au lucrat ”în Biserici” doar pentru bani. Acum ei sunt acolo, la datorie, fără să se teamă de moarte, fără să se eschiveze, fără să se autoizoleze dela Sfânta Liturghie... O să-i vedeți slujind și sănătoși. O să-i vedeți singuri cu sfinții din Icoane și ci voi veți fi de acasă alături de ei..

”În momente grele ale istorie iasă la iveală duhovnicii mari”-spunea pustnicul Nicodim, adică acei păstori de suflete cărora le arde de Hristos, de slujbe, de Biserică și de enoriași. Păstorul cel bun va fi prin toate mijloacele lângă turmă. Și va fi în locul pus de Dumnezeu ca să-i slujească. În Biserică. locul unde nimeni nu moare. HRISTOS A ÎNVIAT!

PARINTELE CATALIN

JURNAL - LUNI 23 MARTIE: CORONAVIRUS DE LA TOMA LA IUDA...

Aș vrea să vă întăresc în credință. Aș vrea să vă știu bine și să vă spun că nu trebuie să vă temeți de nimic. Pentru că Maica Domnului este vie și nu va lăsa pe nimeni. De acord, repet încă o dată, că nu e de joacă cu acest virus ucigaș. Sunt ferm convins că măsurile de prevenție nu sunt măsuri de claustrare, ci doar de salvare a vieții. Voi creștinii, nu trebuie însă să credeți că vi se face o nedreptate stând acasă. De vină suntem toți. Păcatele noastre ne-au adus aici și iată că Dumnezeu ne-a respectat ”libertatea”...

Da... Am vrut să fim ”liberi” de orice prejudecată. Am vrut să păcătuim și am păcătuit liber, deși știam marea majoritate cel 10 porunci. Am vrut să dăm libertăți ”minorităților” din prea multă generozitate și iată acum că suntem  ”liberi”... Am vrut să stăm duminica acasă, fără Biserică și cine ne-a oprit? Am stat ca să ne demonstrăm că suntem ”liberi”..  Acum stăm cu toții acasă ca să nu murim... Și e bine să nu murim... E bine să mai avem timp de pocăință...

Dumnezeu nu a fost un ”tiran”. A fost un democrat prin excelență. Ne-a respectat ”libertatea”. Am vrut să nu pună presiune pe noi până când vom fi ”pregătiți” ca să ne spovedim, să ne cuminecăm, să venim la Biserică, acum iată  că s-a împlinit dorința noastră...
Acum corifeii anti-Biserică ne strigă că nu suntem ”umaniști”, ne fac preoților dosare penale și că vrem să îmbolnăvim lumea. Acum creștinii se îndoiesc că EUHARISTIA poate paraliza virusul... Și poți științific să demonstrezi că nu este așa? Nu poți? Niciodată nu s-a putut demonstra o astfel de lucrare sfântă, cu toate că niciodată nu s-a putut demonstra nici că a murit cineva din cauza Euharistie... dar asta e... Nu putem să ne luăm la trântă cu necredința . este imposibil. Necredincioșii au multă cerbicie în ”părerile” lor. dacă mai pui acum și faptul că toți sunt disperați că ar putea muri, îți dai seama ce iese dacă tu apari cu”religia” ta. Nebunie e puțin spus...Iar ateii conduc lumea. Legea este la ei. Puterea e în mâna lor. și cine are legea are și ”dreptatea” legii și logicii... Din păcate...
Oricum pe linguriță nu stă virusul și pe deasupra Domnul. Cine s-a îndoit iertate să-i fie păcatele. O slăbiciune așa cum a avut și Iuda. O slăbiciune așa cum a avut și Toma... Și ei aveau. să nu uităm, ”logica” lor... Și în sine erau convinși că aveau dreptate trădând și îndoindu-se pentru un scop ”umanitar”... Doar că în timp ce Toma s-a întors, Iuda nu s-a pocăit... A căutat să creadă că Hristos nu e Domnul și că la Cina cea de Taină s-a împărtășit doar cu ”pâine și vin”... Și a murit...

Părintele Cătălin 

JURNAL DE VINERI- 20 MARTIE- SCOPUL CORONAVIRUS: SĂ NE URÂM UNII PE ALȚII!

   Acest ”virsache care umblă ca un hoțoman”-vorba Părintelui Calistrat - nu are drept ultim scop doar moartea sau îmbolnăvirea semenilor, ci pur și simplu dorința de a stârni ura între noi... 
  Vedeți cum acționează diavolul? Vedeți cum se înșurubează printre gândurile noastre?...
Și de fapt unde am ajuns? Fratele cu sora se resping pe motiv că unul este ”conștient” și altul ”inconștient”. Copiii evită să ducă medicamente bătrânilor ca nu cumva să le pună viața în pericol. Săracii fără adăpost sunt uitați, mai ales că de acolo ar veni cel mai mare focar de infecție... Vecinii se uită suspect unii spre alții, văzând că unul merge prea des ”în oraș” după făină și altul stă acasă și așteaptă miracole... Necredinciosul se ridică contra ”bisericosului” că tocmai acum i-a venit celuilalt ”prostia” ca să pupe icoane. Evidend când și ”posibilul Hristos” sau când ”totul” este virusat... Politicianul frustrat se aruncă asupra ”celui la putere” că nu este în stare să ”gestioneze” criza... În ideea că odată și odată tot or să fie alegeri, și acum se nasc ”eroii”...Profesorii îi atacă pe medici, intelectualii pe polițiști, polițiștii fac exces de zel, procuratura pregătește noi arestări cu mascați, etc, etc, etc...
Miroase a ură. Amenințarea ”din cauza ta o să mor eu” stârnește panică și visceralități dure. Suntem ”reeducați” zilnic să gândim așa. Samarinenii nu mai sunt milostivi, ci sfătuiți să lase leșurile pe cărare. Paravanul este singura soluție. Frica ne stăpânește. Frică, că murim. Pregătiți sau nepregătiți... Nepregătiți pentru ce? A, pentru lumea de dincolo? Dacă totuși există rai și iad și vom merge la judecată... Hm, la asta chiar nu ne-am mi gândit... Off... Nu-i așa că e greu? Totul pare complicat...

SOLUȚIA DE AZI: 
SFÂNTUL LUCA DCOTORUL CRIMEII

  Ura  însă nu ne aparține. Altruismul este condiția fiecărui creștin.  Când am spus rugăciune, eu am spus că așa e mai bine să ajuți zeci de mii sau poate milioane de semeni... Postările pe facebook pe câți ajută... Eventual 100-200 de posibili și imposibili cititori... Eventual... Dar oare noi numai atâta putem? iarăși cădem în depresii și avem gânduri înjumătățite despre puterea noastră? Of, prietene... De câte ori nu ți-am tot spus...Rugăciunea ta se poate duce direct la Maica Domnului. Și poate chiar TU, păcătosul cel mai mare, omul care se teme să țină o carte de rugăciuni în mână, vei fi cel care o convingi pe Născătoarea de Dumnezeu că e cazul să intervină mai direct în istorie...

Pe net circulă un film creștin cu Sfântul Luca al Crimeii... Vă rog să-l priviți și apoi mai vorbim... o să vă vindecați de frică. Vă promit. Acum aveți timp... Terapia cu Dumnezeu merge mai departe... Și viața...
Vizionare cu folos!

Părintele Cătălin

JURNAL (II) JOI 19 MARTIE. SLAVĂ ȚIE DOAMNE PENTRU TOATE!

În vreme de molimă, de necaz, de orice supărare, Părintele Paisie ne dădea sfatul ca orice s-ar întâmpla să zicem așa: ”Slavă Ție Doamne, pentru toate!” Și astfel noi îl îndatorăm pe Dumnezeu. Este un mod psihic de accepta crucea, orice ar fi și orice s-ar întâmpla cu noi. Pentru că, la urma urmei cine oare poate opri voia lui Dumnezeu. Iar ACCEPTAREA este acum cheia suportabilității oricărei nenorociri...

Desigur, oamenii sunt desacralizați. Acceptă foarte greu situația și voința lui Dumnezeu. Vedeți cât de greu suportă unii ca să le spui sau să le scrii ceva de rugăciune. Și mai ales să le atragi atenția că este bine pentru ei ca să se roage. Și nu din moralism ieftin o faci asta, ci din dragoste pentru viața lor... Și acum când suntem toți cu cuțitul la os, ei nu conștientizează că numai Dumnezeu poate opri nebunia în care am intrat.Așteaptă știri și minuni făcute de oameni. Și primesc în continuare vești rele. Chiar foarte rele. S-au învățat să nu vină la Biserică, să nu se roage, să nu postească. S-au învățat să caute soluții ”maxime” în știință și refulări în distracții. Mai repede ar face acum sport, ar cânta din balcoane, sau ar aplaude ”solidari” micile victorii umane, decât să se pună în genunchi și să ceară iertare lui Dumnezeu pentru tot ce au făcut rău în viață. Ei, singuri ei și nu alți...

Din păcate culegem ceea ce am semănat. Iată rezultatul păcatelor. Iată urmările desfrânării și a răutății cu care ne taxăm zilnic pe alți. Iată la ce a dus ura și tehnologia făcută nu pentru progres sufletesc ci pentru distracție. Iată rezultatul homosexualității. Iată consecința avorturilor... Și, credeți-mă, nu îmi place deloc să spun aceasta...

Continuăm însă să fim inconștienți. Nu noi creștinii care încă ne ținem de Hristos...Ne ascundem de teamă în case... Corect... Așa e bine... Dar nici nu facem ceva mai mult ca să strigăm la Dumnezeu, să-l impresionăm cu evlavia nostră, sau ne rugăm din suflet... Încă suntem mândri...Scriem prostii pe facebook și căutăm ”vinovați”. Așteptăm vaccinul salvator și acesta nu mai vine... O, biet pământ! O biată lume bolnavă de teamă! Nici măcar nu îți dai seama că acolo unde este frica este și diavolul. Iar buncărele nu te protejează cu nimic. O ai pe Maica Domnului atât de aproape și nu îi spui nimic din ceea ce te doare...  parcă nu ai citit niciodată un paraclis...Ai apă sfințită în casă și o ții deoparte... Ai mir și îl ascunzi în dulap... Ai icoane sfinte și le umpli de duhoarea vorbelor tale ... Of lume, lume...Nu te va salva nici politicianul, nici televizorul și nici doctorul... Nici măcar ceea ce tu numești”stare pozitivă”... Nu ești pozitiv deloc... Doar la suprafață mimezi ceva, așa cum italienii cântă în balcoane și uită că ochii lor ar fi mai bine să privească dincolo de nori... Spre cer... Spre Hristos... Și să strigăm cu toții din suflet: Doamne iartă-ne!
Părintele Cătălin