Ne-am trezit cu iarna pe ochi în duminica deplasării la
Șeulia. Și zăpezile păreau scuturate din cojoacele străvechi ale înaintașilor
noștri. Și abia ne-am pornit la drum, zgribuliți, îngândurați, privind spre
albul imens care să deschideau în fața noastră. Nu mai era nimic de zis.
Misiunea noastră trebuia făcută cu orice preț. Și Șeulia de Mureș ne aștepta
ca la o mare sărbătoare...
...

...
Și am împins mașinile prin nămeți. Ispite la tot pasul. Ba
un drum care bloca drumul la ieșirea din Blăjel,deci hai pe ocolite ca să nu
stăm, ba o pantă pe care am urcat-o împingând mașinile, la care mai adăugam și
faptul că nu puteam merge prin zăpadă decât cu 40-50 la oră...
Și am ajuns ca în filme, după multe peripeții. Lumea ne
aștepta. Dar curent electric nu aveam. Ce era să facem? Ne-am hotărât să cântăm
”la rece”,adică fără nicio asistență tehnică. Și a ieșit o splendoare de
concert, viu, cu inimă, cu improvizații, cu lecții de istorie făcute cu copiii
satului, cu lacrimi, cu emoții înzecite și cu mult spor duhovnicesc.

...
Copiii din sat, tinerele fete din Sibiu veniți după o mică tabără
la Ampoița, cei tineri și cei vârstnici au realizat împreună cu Cenaclul nostru
o unică sărbătoare a sufletului românesc. Incredibil de frumoasă. Fără stație,
fără microfoane, dar cu un mare entuziasm, Cenaclul Lumină Lină s-a
autodepășit. Și de aici putem spune că se clădește ușor drumul spre veșnicie...
...
Am plecat greu din sat. Albul zăpezilor ne țintuia în acest
loc de basm. Eram fericiți. Parcă
începuseră Sărbătorile de Iarnă și noi ne
luminam de bucurie. Am promis că vom reveni cât de curând... Merită...
Și să nu uităm, că la întoarcere am oprit în Blăjel unde s-a desfășurat un adevărat turnir de bulgăreală. Participanți Cenaclul Lumină Lină și galeria de fete din Sibiu. A fost magnific. Copilăria s-a născut la sat...