INFO CENACLUL LUMINĂ LINĂ

Toți cei interesați de organizarea concertelor noastre sunt rugați să ne contacteze la numărul de telefon 0748219300 Deasemenea, vă rugăm să popularizați cât mai des pe paginile dumneavoastră de socializare informațiile despre concertele noastre și articole din acest blog. Vă mulțumim!

sâmbătă, 25 octombrie 2014

PĂRINTELE CĂTĂLIN: JURNAL LA LUDUȘ...



Seară de pace la Luduș... Cenacliștii s-au retras în camere și așteaptă ziua celor două concerte de mâine... La Luduș și la Iernut... Ce locuri sfinte, pe care încă se mai simte sângele cald al eroilor români căzuți în al doilea război mondial. Vă rog să mă credeți că am un sentiment de dulce neliniște. Mă simt ca niciodată mai dator poporului român, în încercarea mea neputincioasă de a face ceva pentru România anului 2014... An trist... An cu alegeri și atâta ură româno-română... An în care politicienii miros a minciună, iar poporul plânge întuneric, desculț și amăgit de atâtea promisiuni...
La Luduș nu pot adormi... Chiar dacă se schimbă ora  și noaptea e mai lungă... Și pe colegii mei îi simt frământați... Vor să se dăruiască și așteptarea li se pare grea... Ei cei care au lăsat case, distracții, plăceri, pentru a fi aici...

 Mi-e rușine că sunt atât de neputincios, că fii românilor au renunțat la marile idealuri patriotice, că sfințenia nu ni se pare o caracteristică a firii noastre și uite așa suntem fără rădăcini... Că totul se învârte în jurul banului... Dragostea, moartea, viața și ziua de mâine... Că lumea nu vrea ceva mai mult... Că orice neavenit de aiurea poate să vină și să poruncească orice în această țară... Că nopțile sunt lungi... Tot mai lungi...
Lu Luduș parcă îmi vine a plânge de dor... De dor de neam... De dor de cer...  În această cameră caldă de pensiune, în care organizatorii ne-au așezat cu iubire... Sperând că odihna noastră de acum poate fi cauza unui frumos concert mâine... La Luduș și la Iernut...
Noapte bună!


Și un poem scris pentru a fi citit mâine la concert:
LA LUDUȘ


De-atâta greu cât e în țară,
De-atâta rană peste veac,
Am inima mereu amară,
Dar Ludușul îmi pare leac.

Și cât Ardealul meu de sânge,
Râvnit mai e de ce haini,
Aici în Luduș pot a plânge,
Și ochii mei devin senini.

De sub cupola milenară,
Acestei vetre de creștini,
Jurăm cu drepta pentru Țară,
Să nu o vindem la străini.

Dar Luduș, loc de oseminte,
Din cel de-al doilea război,
Promite sfinte legăminte,
Ardealul să-l păstrăm în noi.

Și vai de cei ce-și lasă firea,
Acei ce  uită dinadins
De trei cuvinte: România,
Ortodoxie, românism,

Și iată ce sublimă veste,
Ce-a fost și ce va fi mereu,
Aici în Luduș, ca într- iesle,
Din cer coboară Dumnezeu.