vineri, 15 august 2014

MERGEM LA REGHIN...LOCUL UNDE ARDEALUL SE DĂ PE GRATIS UNGURILOR...

MERGEM LA REGHIN...
Un drum cu cenaclul nostru, este parcă un urcuș pe o redută... Nu comparați cu Plevna, acolo erau asaltați turcii, însă noi vrem să punem steagul românesc pe inimile românilor... Figuri de stil? Pentru cei ce lumești, da... afirmația de mai sus poate fi luată și așa, dar pentru noi, nu... Vorba lui Labiș: "Noi nu, niciodată!"...
REGHIN...ORAȘUL ROMÂNESC...
Cum se face că mâine seară vom cânta chiar în Reghin? Uite că se face...și uite că așa a vrut Dumnezeu... De Sfinții Brâncoveni să aducem patriotismul în actualitate tocmai la Reghin... Adică, acasă... Într-o casă, revendicată de frații noștri maghiari... Adică, de musafirii care, poftiți în casa noastră, au început să ceară acte de proprietate comună... De aceea, noi mergem la Reghin, ca să le spunem că România înseamnă România... Cui să le spunem? Lor? Maghiarilor? O, desigur că nu... Noi vrem să vorbim cu românii... Vorba cântecului nostru...unde sunt acum românii?...


TRAGEDIE NAȚIONALĂ...PĂMÂNTUL ARDEALULUI ÎMPĂRȚIT PE BUCĂȚI...

Nu e o glumă... E ceea ce au făcut politicienii și comisiile de retrocedare a averilor naționale...

Judecatoria Reghin a dispus retrocedarea catre urmasii grofilor maghiari a zeci de mii de hectare de padure

De mai multa vreme, pe rolul Judecatoriei municipiului Reghin, judetul Mures, se afla pe rol un proces prin care mostenitorii a trei cunoscute familii nobiliare maghiare – Banffy, Bethlen si Kemeny – solicitau retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure situate in nordul judetului Mures, la limita cu Harghita.
Mostenitorii grofilor unguri si-au intemeiat cererea pe Legea 247 din 2005, care prevede retrocedarea tuturor proprietatilor confiscate abuziv de statul comunist. Initial, Comisia Judeteana de Fond Funciar (CJFF) Mures decisese respingerea cererii de retrocedare formulate de societatea Gudea Mesterhaza, care reprezinta interesele mostenitorilor grofilor.
CJFF Mures a luat aceasta decizie avand drept temei o lege inca in vigoare, denumita Legea de infiintare a Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI), promulgata imediat dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Legea prevedea, printre altele, confiscarea de catre statul roman a averilor tuturor cetatenilor romani care au parasit tara impreuna cu trupele invadatoare, germane si unguresti, in retragere.
Or,
cu o singura exceptie, cea a Evei Banffy, ceilalti membri ai familiilor grofilor Banffy, Bethlen si Kemeny au parasit Romania, impreuna cu trupele fasciste si horthyste, dupa eliberarea Transilvaniei de sub ocupatia maghiara. “Gardianul” a fost prima publicatie nationala care a dezvaluit faptul ca Legea CASBI face fara obiect
 cererile urmasilor grofilor maghiari.
Cu toate acestea, in mod surprinzator, instanta de judecata din Reghin a decis sa retrocedeze, partial, imense suprafete de padure din nordul Muresului, respectiv peste 20.000 de hectare, catre mostenitorii celor trei familii nobiliare maghiare. Dupa cate se pare, avocatii urmasilor grofilor au convins magistratii sa dea o sentinta favorabila clientilor lor, argumentand ca Legea CASBI nu a statuat existenta nici unui act juridic care sa ateste exproprierea. Potrivit avocatilor, CASBI doar a inventariat proprietatile respective.
Padurile grofilor nu fac obiectul retrocedarii
Oficialii Directiei Silvice Mures nu au putut spune prea multe despre sentinta judecatorilor din Reghin, intrucat institutia nu a primit inca sentinta in scris. In orice caz, daca urmasii grofilor unguri vor primi inapoi intreaga suprafata revendicata, Directia Silvica Mures va fi, practic, ca si desfiintata, intrucat nu prea va mai avea ce administra.
Acest lucru este, insa, putin probabil, crede conducerea Directiei Silvice. Legea CASBI, care i-a deposedat pe grofii unguri de zecile de mii de hectare de padure, a intrat in vigoare in 9 februarie 1945. Or, primul guvern comunist, cel condus de Petru Groza, a fost instalat abia o luna mai tarziu, la 6 martie 1945.
Prin urmare, padurile respective, nefiind confiscate abuziv de regimul comunist, nu fac obiectul Legii 247 de acum doi ani. Lucru cu care a fost de acord inclusiv senatorul-avocat Gyorgy Frunda. Acesta, insa, a precizat ca UDMR va promova o propunere legislativa menita sa dea urmasilor grofilor unguri imensele averi detinute candva pe teritoriul Romaniei.