”Din nou la drum, cu-acelasi drag pornim/
Spre tine țară
cântec, iubire de sublim”
Cenaclul Lumină Lină, și-a făcut în
timp, prestigiosul obicei de a lua țara
în lung și-n lat aducând dar preacurat iubirea de neam odată cu dragostea nețărmurită pentru Hristos și a Lui Maică Sfântă și Preacurată. Așa se face, din timp, programul prestabilit de părintele Cătălin Dumitrean, își urmează nezdruncinata cale, însoțit într-o frățietate creștinească, de cei care alcătuim acest cenaclu. Simțim din plin în timpul spectacolelor, trăirea înălțătoare, vibrația publicului, fie că este vorba de cântecul patriotic, fie că este vorba de poezie, fie de cântecul religios. Trăim acest sentiment înălțător odată cu cei care ne ascultă, ne suntem unii altora aproape de suflet, așa cum celor ce vin și pregustă din darul redeșteptării, dându-ne tăria de a ne urma calea misionară, fără a simții greul acelor drumuri, nu rareori de sute de kilometri parcurși, gata ca întotdeauna să înnobilăm prin cântecul patriotic nebănuite resorturi din inima fiecărui român prezent la spectacolele noastre aducătoare de mândrie națională și creștinească Având credința că bunul Dumnezeu odată cu țara, ne ocrotește și ne este aproape de inimă, mergem mai departe pe drumul redeșteptării întru iubire, mânați de acel dor mistuitor al apropierii de marile valori ale istoriei care ne definesc ca popor. La data de 10 mai 2018, în formație completă am luat drumul pădurii Bogății, mai apoi Brașovul, calea Bucureștiului, intrând pe Valea Prahovei admirând înălțimile munților Bucegi îndreptându-ne în goana mașinilor spre localitatea Cioceni, unde de-a lungul anilor, la invitația inimosului părinte Dumitru Lazăr, am susținut cel de-al zecelea spectacol.
De data aceasta întâlnirea a avut o mai mare semnificație întâlnirea
înscriindu-se în amplele evenimente culturale ce premerg marcarea istorică a 100 de ani de la făurirea Statului Național Român – Centenarul Unirii. O astfel de evocare istorică a fost înscrisă în cercul pastoral al preoților din Protopopiatul Urlați, subiect legat de anul omagial a Marii Uniri de la 1918, sărbătoare ce a însuflețit întreg poporul român, anul acesta prin densitatea evenimentelor evocatoare ce premerg covârșitorul act istoric de acum 100 de ani. Acest popor cu valori și repere bine determinate care urnesc capacități morale și de mândrie națională până mai ieri latente, ca în prezent să asistăm la o redeșteptare ce se dorește un nou pas, cu totul mai hotărât, în gloriosul drum al devenirii națiunii noastre pe calea progresului, pe calea valorilor nepieritoare demne de luat ca repere. Anul 1918 a fost împlinirea supremă a neamului românesc. Noi credem în Hristos, în Eminescu, în credința și destinul neamului românesc, având drept pavăză bunătatea Lui Iisus Hristos și grija preabunului Dumnezeu Tatăl, avându-i aproape cu a lor rugăciune neîncetată pe sfinții neamului românesc. De fapt înainte de concert a avut loc o întâlnire pastorală în care rugăciunea îndreptată spre cer a fost întregită prin glasul celor 30 de preoți din împrejurimi, cei care au înălțat glas de rugăciune și mulțumire preabunului Dumnezeu pentru purtarea de grijă și darurile revărsate cu prisosință peste cererile credincioșilor.
Așa cum spunea părintele paroh Lazăr, un praznic de mare trăire,
aducând în sufletele dreptcredincioșilor bucuria Învierii domnului nostru Iisus
Hristos, bucuria primului centenar de la Marea Unire – 1 Decembrie 1918, zi
socotită una din cele mai mărețe realizări ale neamului nostru, aducând prinos
de venerație și recunoștință față de făuritorii României Mari. Părintele
Dumitru Lazăr, nu și-a ascuns bucuria la
vederea prezenței noastre, a fraților de
peste munți, cum îi place să ne numească, mâna de oameni, venind de la Alba Iulia, Sibiu, Mediaș, Sighișoara,
dar și de la București” aducând din preaplinul inimii noastre dragostea pentru
neamul românesc Așa cum spunea părintele Cătălin Dumitrean conducătorul
cenaclului Lumină Lină, ” am adus cu noi dorul și cântecul Ardealului,
fiindcă iubim România, ne iubim unii pe alții trăgându-ne stirpea dintr-un
același neam de gintă latină”
La Cioceni s-a putut auzi cântece care acum 10 ani nu le mai cânta nimeni, în
afară de cei din cenaclu Lumină lină, fiind actuale și în prezent, trăite cu aceeași forță lăuntrică dătătoare de mândrie și verticalitate, Noi românii având acel drag pentru limba română ce-și spune istoria în acest fel. Fiind de față și înăuntru cenaclului, cel mai de seamă tribun al cântecului istoric din frumosul Ardeal, părintele Doru Gheaja, unul dintre componenții cenaclului ”Flacăra” a regretatului poet Adrian Păunescu Încă din anul 1980, fiind autorul unor cântece patriotice naționale de mare vibrație pentru orice român. Aducându-ne aminte de cântecul ”Așa-i românul, cântecul ”Tu Ardeal” scris împreună cu Adrian Pănescu, cântecul Ștefan cel Mare , ”Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal” ”Hai să-ntindem hora mare” cât și alte și alte cântece devenite peste timp cântece a întregii românii. Vocile de o frumusețe și trăire aparte, a părintelui Alexandru Dănilă, a cant autorului Nelu Ivan cu a lui voce melodioasă și inconfundabilă, a viitorului medic Andreea Tecar, să nu-l uităm pe prietenul tuturora medieșeanul Romică Harsanyi cu a lui cântec ”Pe crucea din dealul Iubirii” urmat de sibianul Sorin Popa, cu a lui cântec ”Cu căciulile pe frunte, apoi Vasile Luca, Liviu Ureche, Mihai Dodă, alături de Părintele Doru Gheaja și nu în ultimul rând fiind aproape de noi cel ce coordonează până la detaliu orice plecare în țară cât și în diaspora românească, și anume părintele Cătălin Dumitrean, împreună aducem frumusețea cântecului ardelenesc răsplătiți la final de concerte cu vi și îndelungate aplauze oriunde am merge. Părintele Negoiță Ionuț - protoiereu în Protoieria Urlați și-a arătat bucuria plinătății unei zile întru rugăciune și cântec închinate Luminii sfintei Învieri destăinuindu-ne, recitalul cenaclului Lumină Lină, prin cântec și dăruire a însuflețit până la lacrimi inimile multora dintre cei prezenți. De asemenea părintele paroh Dumitru Lazăr, nu și-a ascuns emoția revederii cu membri cenaclului Lumină lină, spunând, sărbătoarea omagială chiar dacă a fost întrucâtva atipică și-a atins scopul. La spectacol, alături de preoții invitați au luat parte oficialitățile locale care sprijină biserica, cât și obștea de creștini. Catalogând întâlnirea, o bucurie deosebită, o reușită deplină, o zi plină de lumină, chiar dacă afară a fost înnorat, recitalul a avut loc în curtea frumoasei biserici, vorbindu-ne cu patos despre acea punte de legătură nezdruncinată, peste munți între Ardeal și acea parte de țară, numită cândva ”Regat” Pentru părintele Doru Gheaja întâlnirea cu credincioșii a fost o surpriză plăcută, nu a participat la niciunul din cele 9 spectacole anterioare, dar a avut prilejul să-l cunoască pe părintele paroh Lazăr, îi cunoștea băiatul, a rămas impresionat de evlavia, trăirea, bunătatea și cumințenia credincioșilor, nu au ținut seama de vreme, picăturile de ploaie nu i-a speriat, participând cu aceeași râvnă și stoicism la slujbă și apoi la spectacol.
Ca răspuns la spectacolul cenaclului Lumină Lină, tinerii localității
Cioceni ne-au prezentat un bogat program artistic în care jocul, cântecul popular românesc, straiele românești de o frumusețe aparte, spectacol ce a întregit în mod fericit o zi dedicată iubirii între oameni, chiar dacă distanțele uneori se măsoară în sute de kilometri, inimile, gândurile curate rămân chezășie neuitării și bunei înțelegeri frățești, dorind ca asemenea întâlniri să mai aibă loc în decursul anilor, o dovadă în plus de prietenie și frățietate de nezdruncinat, între adevărații creștini și frați întru aceeași limbă și sânge, răspundem cu același drag și respect, românilor oriunde s-ar afla atât în țară cât și, pe orice meridian a lumii. Întoarcerea spre casă ne-a fost răsplătită prin vizita făcută la Sinaia, la casa unde sfântul Ardealului părinte Arsenie Boca și-a petrecut 12 ani din viață primindu-ne la poartă măicuța Maria, supărată și amărâtă la vestea atâtor nelegiuiți ce vor să-i fure identitatea sfântului părinte, prin acea nesăbuință acceptată de autoritățile române, prin care un ins neștiut ar deține în România drepturile asupra mărcii ”Părintele Arsenie Boca” înregistrată în 2017, la Oficiul European de Proprietate Intelectuală, spunându-ne securitatea din zona Sinaia din contră l-a apărat pe părinte și nu cum se vorbește că ar fi fost schingiuit, mărturii care spulberă întrucâtva susținerile multora. O vizită care a avut darul să ne umple inimile de bucurie, chiar dacă nu am ajuns sa vedem chilia părintelui, ne-am simțit împliniți văzându-i casa unde a pictat, a creat și s-a rugat pentru binele, propășirea și mântuirea neamului său românesc.
în lung și-n lat aducând dar preacurat iubirea de neam odată cu dragostea nețărmurită pentru Hristos și a Lui Maică Sfântă și Preacurată. Așa se face, din timp, programul prestabilit de părintele Cătălin Dumitrean, își urmează nezdruncinata cale, însoțit într-o frățietate creștinească, de cei care alcătuim acest cenaclu. Simțim din plin în timpul spectacolelor, trăirea înălțătoare, vibrația publicului, fie că este vorba de cântecul patriotic, fie că este vorba de poezie, fie de cântecul religios. Trăim acest sentiment înălțător odată cu cei care ne ascultă, ne suntem unii altora aproape de suflet, așa cum celor ce vin și pregustă din darul redeșteptării, dându-ne tăria de a ne urma calea misionară, fără a simții greul acelor drumuri, nu rareori de sute de kilometri parcurși, gata ca întotdeauna să înnobilăm prin cântecul patriotic nebănuite resorturi din inima fiecărui român prezent la spectacolele noastre aducătoare de mândrie națională și creștinească Având credința că bunul Dumnezeu odată cu țara, ne ocrotește și ne este aproape de inimă, mergem mai departe pe drumul redeșteptării întru iubire, mânați de acel dor mistuitor al apropierii de marile valori ale istoriei care ne definesc ca popor. La data de 10 mai 2018, în formație completă am luat drumul pădurii Bogății, mai apoi Brașovul, calea Bucureștiului, intrând pe Valea Prahovei admirând înălțimile munților Bucegi îndreptându-ne în goana mașinilor spre localitatea Cioceni, unde de-a lungul anilor, la invitația inimosului părinte Dumitru Lazăr, am susținut cel de-al zecelea spectacol.
De data aceasta întâlnirea a avut o mai mare semnificație întâlnirea
înscriindu-se în amplele evenimente culturale ce premerg marcarea istorică a 100 de ani de la făurirea Statului Național Român – Centenarul Unirii. O astfel de evocare istorică a fost înscrisă în cercul pastoral al preoților din Protopopiatul Urlați, subiect legat de anul omagial a Marii Uniri de la 1918, sărbătoare ce a însuflețit întreg poporul român, anul acesta prin densitatea evenimentelor evocatoare ce premerg covârșitorul act istoric de acum 100 de ani. Acest popor cu valori și repere bine determinate care urnesc capacități morale și de mândrie națională până mai ieri latente, ca în prezent să asistăm la o redeșteptare ce se dorește un nou pas, cu totul mai hotărât, în gloriosul drum al devenirii națiunii noastre pe calea progresului, pe calea valorilor nepieritoare demne de luat ca repere. Anul 1918 a fost împlinirea supremă a neamului românesc. Noi credem în Hristos, în Eminescu, în credința și destinul neamului românesc, având drept pavăză bunătatea Lui Iisus Hristos și grija preabunului Dumnezeu Tatăl, avându-i aproape cu a lor rugăciune neîncetată pe sfinții neamului românesc. De fapt înainte de concert a avut loc o întâlnire pastorală în care rugăciunea îndreptată spre cer a fost întregită prin glasul celor 30 de preoți din împrejurimi, cei care au înălțat glas de rugăciune și mulțumire preabunului Dumnezeu pentru purtarea de grijă și darurile revărsate cu prisosință peste cererile credincioșilor.
Așa cum spunea părintele paroh Lazăr, un praznic de mare trăire,
La Cioceni s-a putut auzi cântece care acum 10 ani nu le mai cânta nimeni, în
afară de cei din cenaclu Lumină lină, fiind actuale și în prezent, trăite cu aceeași forță lăuntrică dătătoare de mândrie și verticalitate, Noi românii având acel drag pentru limba română ce-și spune istoria în acest fel. Fiind de față și înăuntru cenaclului, cel mai de seamă tribun al cântecului istoric din frumosul Ardeal, părintele Doru Gheaja, unul dintre componenții cenaclului ”Flacăra” a regretatului poet Adrian Păunescu Încă din anul 1980, fiind autorul unor cântece patriotice naționale de mare vibrație pentru orice român. Aducându-ne aminte de cântecul ”Așa-i românul, cântecul ”Tu Ardeal” scris împreună cu Adrian Pănescu, cântecul Ștefan cel Mare , ”Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal” ”Hai să-ntindem hora mare” cât și alte și alte cântece devenite peste timp cântece a întregii românii. Vocile de o frumusețe și trăire aparte, a părintelui Alexandru Dănilă, a cant autorului Nelu Ivan cu a lui voce melodioasă și inconfundabilă, a viitorului medic Andreea Tecar, să nu-l uităm pe prietenul tuturora medieșeanul Romică Harsanyi cu a lui cântec ”Pe crucea din dealul Iubirii” urmat de sibianul Sorin Popa, cu a lui cântec ”Cu căciulile pe frunte, apoi Vasile Luca, Liviu Ureche, Mihai Dodă, alături de Părintele Doru Gheaja și nu în ultimul rând fiind aproape de noi cel ce coordonează până la detaliu orice plecare în țară cât și în diaspora românească, și anume părintele Cătălin Dumitrean, împreună aducem frumusețea cântecului ardelenesc răsplătiți la final de concerte cu vi și îndelungate aplauze oriunde am merge. Părintele Negoiță Ionuț - protoiereu în Protoieria Urlați și-a arătat bucuria plinătății unei zile întru rugăciune și cântec închinate Luminii sfintei Învieri destăinuindu-ne, recitalul cenaclului Lumină Lină, prin cântec și dăruire a însuflețit până la lacrimi inimile multora dintre cei prezenți. De asemenea părintele paroh Dumitru Lazăr, nu și-a ascuns emoția revederii cu membri cenaclului Lumină lină, spunând, sărbătoarea omagială chiar dacă a fost întrucâtva atipică și-a atins scopul. La spectacol, alături de preoții invitați au luat parte oficialitățile locale care sprijină biserica, cât și obștea de creștini. Catalogând întâlnirea, o bucurie deosebită, o reușită deplină, o zi plină de lumină, chiar dacă afară a fost înnorat, recitalul a avut loc în curtea frumoasei biserici, vorbindu-ne cu patos despre acea punte de legătură nezdruncinată, peste munți între Ardeal și acea parte de țară, numită cândva ”Regat” Pentru părintele Doru Gheaja întâlnirea cu credincioșii a fost o surpriză plăcută, nu a participat la niciunul din cele 9 spectacole anterioare, dar a avut prilejul să-l cunoască pe părintele paroh Lazăr, îi cunoștea băiatul, a rămas impresionat de evlavia, trăirea, bunătatea și cumințenia credincioșilor, nu au ținut seama de vreme, picăturile de ploaie nu i-a speriat, participând cu aceeași râvnă și stoicism la slujbă și apoi la spectacol.
Ca răspuns la spectacolul cenaclului Lumină Lină, tinerii localității
Cioceni ne-au prezentat un bogat program artistic în care jocul, cântecul popular românesc, straiele românești de o frumusețe aparte, spectacol ce a întregit în mod fericit o zi dedicată iubirii între oameni, chiar dacă distanțele uneori se măsoară în sute de kilometri, inimile, gândurile curate rămân chezășie neuitării și bunei înțelegeri frățești, dorind ca asemenea întâlniri să mai aibă loc în decursul anilor, o dovadă în plus de prietenie și frățietate de nezdruncinat, între adevărații creștini și frați întru aceeași limbă și sânge, răspundem cu același drag și respect, românilor oriunde s-ar afla atât în țară cât și, pe orice meridian a lumii. Întoarcerea spre casă ne-a fost răsplătită prin vizita făcută la Sinaia, la casa unde sfântul Ardealului părinte Arsenie Boca și-a petrecut 12 ani din viață primindu-ne la poartă măicuța Maria, supărată și amărâtă la vestea atâtor nelegiuiți ce vor să-i fure identitatea sfântului părinte, prin acea nesăbuință acceptată de autoritățile române, prin care un ins neștiut ar deține în România drepturile asupra mărcii ”Părintele Arsenie Boca” înregistrată în 2017, la Oficiul European de Proprietate Intelectuală, spunându-ne securitatea din zona Sinaia din contră l-a apărat pe părinte și nu cum se vorbește că ar fi fost schingiuit, mărturii care spulberă întrucâtva susținerile multora. O vizită care a avut darul să ne umple inimile de bucurie, chiar dacă nu am ajuns sa vedem chilia părintelui, ne-am simțit împliniți văzându-i casa unde a pictat, a creat și s-a rugat pentru binele, propășirea și mântuirea neamului său românesc.
Vasile Luca