miercuri, 30 mai 2018

LA RÂPA DE JOS-REGHIN SAU CÂT DE FRUMOS ÎNSEAMNĂ SĂ FI PATRIOT!


 Râpa de Jos, un loc în care istoria se scrie prin cântec si vers de poem
Cenaclul Lumină lină își continuă peregrinul drum a redeșteptare și iubirii de țară, în acest an jubiliar al Centenarului Unirii, cum de fapt în toți anii,  în care nu ar trebui să existe zi lăsată de Dumnezeu  să nu-i mulțumim și preamărim bunătatea a purtării de grijă,  pentru darul Unirii de acum o sută de ani și în vecii vecilor de acum înainte, prin acel brâu de jertfă și luptă întru aceleași hotare de țară  întregului neam românesc. 
Cenaclul Lumină lină  ajuns la al 456-lea spectacol, hălăduind cu același neostoit dor și drag pe întinsul pământ al țării, având același drag și respect față de valorile naționale românești, purtând lumina învierii prin cântecul evocator unor momente înălțătoare din istoria neamului românesc, Ca buni creștini, avându-l în suflet pe  Hristos – logosul întrupat al omenirii, cel care ne ocrotește și ne poartă de grijă. Luni, 28 mai, în după amiaza celei de a doua zi de Rusalii  ajungând în satul Râpa de Jos, din mărginimea județului Mureș, unul dintre cele trei sate ce compun comuna Vătava, condusă de primarul Zaharie Șular, comună așezată la extremitatea nord-vestică a județului Mureș, situată din punct de vedere geografic, în zona premontană  Câmpiei Transilvaniei. În acel loc binecuvântat în care lumina iubirii de Hristos și de țară își are purtători oameni destoinici, unei comunități creștin - ortodoxe cu tare și multă trăire duhovnicească, oameni de ispravă  care ne-au primit cu acea îmbrățișare frățească cum numai românul știe s-o facă, deschizându-ne unii spre ceilalți largile porți ale inimii prin îmbrățișarea frățească, așa cum îi place părintelui Dumitrean Cătălin – conducătorul,  putătorul de grijă al cenaclului Lumină lină, a ceea ce ar însemna pentru noi, dreptul la frățietate, dreptul la unitate, dreptul la libertate, dreptul la identitate. 
Cuvântul de deschidere l-a avut părintele protopop Valentin Vârva, cel care a invocat puterea lui Dumnezeu, cu ajutorul Lui, „să ne bucurăm de acest an centenar al Marii Uniri, să-i cinstim cum se cuvine pe cei care  s-au jertfit pentru unitatea statului român” Spectacolul a debutat având girul câtorva cântece religioase interpretate magistral de impetuosul cor ”Ecclesia”alcătuit din preoți ai protopopiatului ortodox Reghin, condus de  Pr. Dr. Vasile Fărcaș. Membrii cenaclului și-au adus aportul în toată desfășurarea spectacolului în care cântecul patriotic, pricesnele, evocările istorice și poezia au înnobilat sufletele celor prezenți odată cu apariția pe scenă a bunului părinte Doru Gheaja din Alba iulia, cel care întruchipează istoria vie unor cântece patriotice evocatoare și de răsunet care ne-au cuminecat sufletele de-a lungul multor ani, autorul cântecelor ”Așa-i Românul, Tu Ardeal, Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, cât și  ai altor cântece minunate, component de bază a Cenaclului Flacăra condus de poetul Adrian Păunescu. 
Unul dintre membri de bază ai  cenaclului Lumină lină, și anume Romică Harsany, a interpretat cântecul dedicat sfintei cruci ”La crucea din Dealul iubirii” completat de poemul scris de mine despre însemnul crucii pentru noi oamenii și a noastră trecere efemeră prin lume, în care bunătatea, facerea de bine, neuitarea de Dumnezeu, au darul să mântuiască suflete dornice de iubire cerească. Minirecitalul grupului „Balada”  din care face parte Nelu Ivan și Marius Catalan, aducând prinos de iubire prin nai și chitară, acordurile baladei lui Ciprian Porumbescu, în care sunt cuprinse toate dorurile și năzuințele noastre ale românilor prea răbdători și smeriți. Urmat de cântecul răzbătător de triumfal „Baladă pentru Transilvania”continuând cu poemul a clipă de înfiorare   „De ce stau frate păstrăvii ascunși…” apoi cântecul ”În munții Abrudului/stau feciorii Iancului/La masă  de lemn de brad /privind la Iancu cu drag… Un spectacol de înaltă ținută în care ne-am regăsit atât spectatorii cât și noi cei de pe scenă, vorbind la adresa inginerului Sorin Popa – membru de bază a cenaclului, cu a lui cântec care ne aduce aminte, că a purta căciula pe frunte, „stând de veacuri ca un munte” este o mândrie pentru oricare român neaplecat de vânturile tot mai potrivnice ale  atâtor nimicnicii și a-i atâtor vânzători cumpărabili  de țară. 
Neuitatul   poem al poetului Adrian Păunescu, ”Repetabila povară” interpretat magistral de părintele Cătălin Dumitrean
Cine are părinți, pe pământ nu în gând
Mai aude și-n somn, ochii lumii plângând
Că n-am fost, că n-am fost ori că suntem cuminți
Astăzi îmbătrânind nu e dor de părinți
 versuri care au stârnit ropote de aplauze prelungite, iar multor mame, lacrimi neoprite pe seama aducerilor aminte celor plecați dincolo de umbre.  Revenindu-i părintelui Doru Gheaja meritul apoteotic, cu  a sa voce inconfundabilă, să aducă din vârfurile carpatine ale munților , odată cu  trecerea batalioanelor armatei Române, Carpații,  aducând odată cu ei, libertatea dezrobirii Ardealului „Un cântec istoric ne-aduce aminte/Că frații în veci vor fi frați/Un cântec de luptă bătrân ca Unirea/ Voi compatrioți ascultați… un omagiu adus Eroilor neamului, în luptele purtate pe fronturile izbânzilor atâtor bătălii. Într-o notă de duioșie a interpretat cântecul mamei venită la oraș să-și vadă fiul, „A venit la mine mama din sătucu-i de departepe versurile poetului Vasile Militaru.
 O zi binecuvântată în care a coborât Duhul Sfânt peste noi toți odată cu acele cântece pline de seva iubirii de neam și de țară, atât de armonios și firesc împletite  cu vrerea noastră a românilor, de a trăii într-o țară ce ne aparține de la născare și până dincolo de noi, purtând-o de-a una  în inimi, ca ce avem mai scump și mai drag.
Încheind prin crezul părintelui Cătălin,  „pregătiți din nou la drum, spre a câta plecare,  vom merge până la capăt, cât ne vor ține puterile pentru că este timp de renaștere.”     
                    
                                                                                                             Vasile Luca


Sf. Mc. Trofim, Savatie și Dorimedont

Sfinții Mucenici Trofim, Savatie și Dorimedont (+278) – Acești sfinți au trăit în timpul împăratului Probus (276-282), care a fost u...