Numai maica Domnului ne înțelege mereu. De aceea sunt mereu cu dânsa în frunte, ca să trec de greutățile supraviețuirii. Cu dânsa rezolv toate problemele mele de algebră duhovnicească. Stau în dileme, cum să fac să fie bine, cum să mă comport cu semenii, cum să mărturisesc dreapta credință, cum să fiu înțeles și iată dânsa mă ajută enrom de mult ca să dau răspunsuri bune. Pentru că viața este ea însăși o judecată. Ne judecă ziua, ne judecă oamenii, ne judecă conștiința și ne judecă Dumnezeu.Maica Domnului mi-a fost sprijin la greu. Fiecare Icoană a sa este stâlp și temelie supraviețuirii mele. O privesc în icoane și vreau să fiu blând. Îi văd ochii și îmi doresc să împart numai bucurie. În rest, ce să vă spun, tot ceea ce facem noi în viață pare efemer. Astăzi suntem pe cai albi, mâine suntem azvârliți în șanț și nimeni nu se mai uită cu milă spre noi. doar ea, Maica Domnului. Singura care nu a părăsit Crucea Fiului lui Dumnezeu. Singura care rămâne mereu aproape de crucile noastre... Până la sfârșit...
Părintele Cătălin
