Senzațional de simplu și de frumos. Aproape 70 de fii
duhovnicești ai Părintelui Cătălin s-au întrunit astăzi la demisolul Bisericii
Sfântul Ioan Iacob Românul pentru a se organiza, în vederea evenimentului
numărul unu al anului 2016: VENIREA LA SIBIU A ICOANEI MAICA DOMNULUI
ÎNDRUMĂTOAREA!
Totul pare simplu la o primă vedere, mai ales atunci când
Icoana sosește la Sibiu (acum va veni a 7-a oară), în sensul că lucrurile merg
foarte bine din punct de vedere organizatoric. Astfel, se pot vedea mii și mii
de pelerini, brigăzi de ordine bine definite, ospeție plină de iubire, musafiri
care vin și se simt bine, săraci care nu sunt nici ei uitați. Dar oare totul e
chiar așa de simplu? Ei bine, dacă ați fi fost astăzi al Biserica de pe
Dealului ați fi înțeles mult mai mult din ceea ce înseamnă munca unui grup
organizat, al unor oameni extraordinari, care strâns uniți în jurul păstorului
de suflete, reușesc să creeze emoție colectivă unică în comunitatea sibiană. E
incredibil faptul că toți acești oameni, deși aparțin de drept altor parohii,
în decursul a ani ș ani de zile, s-au adăugat acestei parohii misionare, aduși
la duhovnicia părintelui de unele necazuri grele și de mari dureri. 
Iată-i însă pe reprezentanții acestor oameni, șaptezeci la
număr, hotărâți să realizeze pentru comunitatea sibiană câteva zile de
excepție. Azi, la ora 12 ei s-au întrunit în ședință și preț de o oră și
jumătate s-au organizat frumos, pe grupe de acțiune, pentru a face față la
minunatul eveniment al sosirii Icoanei. Ce va fi începând de joi vom vedea și
veți vedea. Dacă sunteți alături de noi, nimic mai simplu, haideți la Icoană și
țineți aproape de Maica Domnului. Acesta e secretul nostru și posibila voastră
fericire...
P.S. Știu că există un grup messenger care, la inițiativa
Claudiei Nemeș, a declanșat un fel de
forum despre cenaclu. Acum, informația pare mai ușor de ajuns, mai ales
la cei care se tot scuzau că nu prind blogul pe internet, că e greu să scrie
adresa noastră, că semnalul e prea mic pentru a citi informațiile din această
pagină. Mă rog, nu comentez, e mai bine așa...
Dar sper să nu renunțați la vizitarea acestui blog. E păcat de munca depusă
de realizatorii ei, zi de zi, pentru ca dumneavoastră să citiți ceva frumos... În rest, succes pentru forum...
Chiar era necesar!
