DRAGII MEI PRIETENI DIN BORȘA!
Abia acum îmi dau seama că nu am visat. Revăd fotografiile și nu îmi vine să cred că acolo suntem chiar noi... Prieteni de acum... Prieteni adevărați... Gazde ospitaliere și un cenaclu fericit... Ne va fi dor până în decembrie... ne va fi tare dor... Când vom reveni cu colinzi și cu inimile pline de iubire. Dar, de acum nu vom mai rupe prietenia. Ea trebuie să existe și să colaborăm mereu. Să mergem înainte pe un drum comun. Drumul lui Iisus Hristos și al afirmării neamului românesc...
Mi-e dor de evlavia din biserica voastră, de modul în care ați stat aproape la toată Sfânta Liturghie îngenunchiați... De modul în care ați stat drepți la cântecele naționale... De românismul vostru... De prietenia cu care am cântat la masă, acasă și mereu... A fost fantastic...
Mi-e dor de evlavia din biserica voastră, de modul în care ați stat aproape la toată Sfânta Liturghie îngenunchiați... De modul în care ați stat drepți la cântecele naționale... De românismul vostru... De prietenia cu care am cântat la masă, acasă și mereu... A fost fantastic...
E luni seara și e mult... Ne lipsește fiorul național de ieri, evlavia voastră de maramureșeni, adică de români integrali.
Ne lipsiți!
Noapte bună!
Părintele Cătălin Dumitrean