O primăvară binecuvântată!

Sinaxar 1 martie 2018

    In aceasta luna, in ziua intai, pomenirea preacuvioasei mucenite Evdochia samarineanca. Sfanta Evdochia samarineanca era de fel din cetatea Iliopolei, care se gasea in provincia Libanului, in Frigia. A trait pe vremea imparatiei lui Traian. Mai intai a dus o viata de desfrau, atragand la sine pe multi care o indrageau din pricina chipului ei frumos. Cu aceasta ea a adunat multa avere. Dupa aceea insa a venit la Hristos, iar prilejul i l-a dat un oarecare monah Ghermano, pe care ea l-a auzit odata vorbind despre credinta cea adevarata si despre pocainta. Deci, fiind imboldita de nevoia de a-si schimba felul de viata, datorita si unor descoperiri dumnezeiesti ce i s-au facut, a fost botezata de catre episcopul Teodot. Intr-una din descoperirile ce i s-au facut, s-a simtit rapita cu mintea si s-a vazut pe sine luata de mana de un inger si ridicata la cer, unde ingerii se bucurau cu totii de intoarcerea ei in timp ce ceva negru si infiorator la vedere scrasnea din dinti si striga, ca si cum i s-ar fi facut vreo nedreptate, daca i s-ar fi smuls de sub puterea lui Evdochia. Dupa ce si-a impartit toata averea si a dat-o saracilor, s- a dus intr-o manastire si in timp ce-si petrecea viata in nevointe duhovnicesti, fiind gasita de cei ce o indragisera mai inainte, a fost luata de acolo si dusa inaintea imparatului, care urmase la imparatie dupa Traian; dar inviind in chip minunat pe copilul acestuia a fost lasata in pace. La multi ani dupa aceasta a fost supusa la cercetari de catre Diogen, stapanitorul Iliopolei, dar facand iarasi minuni, a fost lasata in pace. Numai sub Vincentiu, care a urmat lui Diogen, i s-a taiat capul cu sabia pentru credinta in Hristos. Si asa a luat de la Domnul cununa cea nestricacioasa a muceniciei.

Sinaxar 27 februarie - Cuviosii Marturisitori Procopie si Taleleu

    Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe Cuviosii Marturisitori Procopie si Taleleu in fiecare an pe 27 februarie. Cuviosul Procopie, inca de tanar, intra in viata monahiceasca, renuntand la toate bunurile lumesti, deprinzandu-se cu o sumedenie de nevointe, curatindu-se pe sine. Mai apoi, incepe a mustra si dispretui pe paganii care batjocoreau randuiala intruparii lui Hristos si nu se inchinau cu cinste icoanei intruparii Mantuitorului. Acest sfant a reusit sa incredinteze adevarul credintei cele drepte nu doar prin intermediul cuvintelor, ci si prin patimirile sale. Pentru toate acestea Procopie devine mare marturisitor si savarseste multe minuni inainte de a se muta la Domnul. Talaleu se trage din Cilicia. Iar datorita faptului ca a avut o inclinatie pentru viata sihastreasca, merge la cetatea Galavan, unde la circa douazeci de stradii, acest cuvios gaseste un loc inalt, unde fu ridicat un altar inchinat idolilor. Acolo isi facu o casuta mica, petrecandu-si timpul cu ostenelile sihastresti, nevoindu-se cu posturi, cu privegheri si cu rele patimiri. Datorita acestui lucru, idolii si spiritele rele din altarul acela il inspaimantau. Totusi, Talaleu ii alunga usor, luand in deradere neputinta acestora. Dupa o perioada de timp, in cautare de osteneli mai mare, lasa in urma coliba sa si isi face o chilie mica, in care trupul sau nu incapea. Reusi sa intre doar cand sta cu fata lipita de geunchi. Se facu odata sa vina la el fericitul Teodoret, episcop al Cirului, care il intreaba dorind sa afle motivele din spatele petrecerii sale. Insa acesta raspunse ca, el, fiind supus la foarte multe pacate si cu frica de chinurile infricosatoare, afla ca aceasta modalitate de vietuire, ostenindu-si trupul, este calea de usurare a greutatilor care il vor astepta deoarece acelea sunt mai infrocosatoare nu doar cu marimea ci si cu lucrarea lor deoarece sunt fara de voie. Iar toate lucrurile care se petrec fara de voie sunt amarnice. Astfel, cu aceste mici dureri va reusi sa le indure pe cele asteptate. Auzind vorbele pe care Talaleu le rosti, il lauda foarte tare pentru istetimea mintii. Locuitorii din apropiere spuneau ca foarte multe minuni se savarseau la rugaciunea acestuia, oamenii si animalele se vindecau. Iar locuitorii de acolo care inainte fusesera pagani au cunoscut credinta cea dreapta, primind stralucirea luminii dumnezeiesti. Iar sfantul, alaturi de acestia au daramat altarul idolilor si au ridicat in locul acestuia o mareata si sfanta biserica in cinstea bunilor biruitori mucenici. Astfel, sihastreste se nevoieste fericitul Talaleu si se muta la Domnul.

LA SĂLIȘTE CA O PASĂRE PHOENIX...

S-a reunit familia cenaclului și totul a fost perfect. O duminică cum rar avem în viață. Cu bucurii de suflet speciale, cu cântece pline de iubire și cu un public săliștean cu totul și cu totul deosebit. 

GALEȘUL NE-A PROVOCAT

La invitația Părintelui Emilian din Galeș, gazdă deosebită, am poposit la Săliște ca în ”casa Pâinii”. Și bine am făcut, pentru că a meritat micul efort al echipei cenaclului de a fi acolo, lângă mărginenii care s-au dovedit deosebit de primitori și entuziaști. Părintele Protopop Ciocan a fost și dândul un senior al ospitalității, dar ce să mai vorbim la fel și gazdele de la școală, deasemnea și preoții localnici, toți factorii locali dând mâna spre a se realiza un minunat eveniment.

Cenaclul parcă a fost cu șapte inimi. Începând de la Părintele Doru și până la toți ceilalți. Cu Sorin Popa sărbătorit la scenă deschisă pentru cei 59 de ani de viață și cu unitatea de grup din ce înce mai frumoasă care există între cenacliști. Mai puțin prezenți în concerte, pentru că am promis ca coordonator să facem spectacole mai rare dar de neuitat, însă dorul ne-a făcut să ne așteptăm, să ne dorim întâlnirea și să simțim că avem un drum frumos.

IOAN IVAN

Când i-am văzut pe colegi din nou laolaltă am tresărit de emoție și pot spune că Dumnezeu este bun cu poporul român atâta vreme cât există o astfel de echipă. Iar publicul ne-a simțit, ne-a ascultat cu atenție și ne-a oferit aplauzele sale. Am cântat în fața a 250 de oameni, dar chiar dacă erau 30 sau 70 cine ar fi putut să nu se bucure, mai ales că fiecare cântec a fost un succes. 

Colegii Nelu Ivan și Marius, mai antrenați, dânșii au avut și un recital frumos la Mediaș cu două zile înainte, au pus la cald sentimentele noastre, oferindu-ne un moment  plin de lirism și finețe artistică. Prietenia specială care mă leagă de Ioan Ivan a făcut ca acest grup să se ofere cu drag cenaclului, poate și pentru că cenaclul merita un astfel de grup. Am muncit  mult ca să nu avem parte și noi, cenaclu,  de ceva deosebit de frumos, mai ales că Nelu Ivan este de fapt un stâlp de bază al cenaclului și un coleg adevărat.

PĂRINTELE DORU

Despre Părintele Doru Gheaja nu am decât cuvinte mari, în fața unui monument al culturii, așa cum este de fapt sfinția sa. Un model, un frate mai mare, o șansă pentru noi de a învăța în fiecare zi cum să stăm drepți pe drumul iubirii. Părintele Doru există în cenaclu și aceasta înseamnă UN DAR mare făcut de Maica Domnului oamenilor car îl ascultă. Și evident un dar special pentru mine și pentru noi cenacliștii..

ROMICĂ ȘI CEILALȚI FRUMOȘI

Despre Romică aș scrie mai mult decât pot gândi. Un suflet mare, un prieten bun și un tovarăș atent cu cei din jur. Cunosc atâtea lucruri deosebite pe care el le face, fără ca lumea să știe și de aceea mă bucur că l-am cunoscut; la fel și pe Părintele Alexandru care cu calm, cu felul său propriu de a fi, cu duioșie împrăștie atâta pace în cei ce-l ascultă, astfel că totul pare ireal. Nu mai spun de Vlăduț, mereu cu piese noi, cu drag de popor, de cântec și de pitorescul mărturisirii. De Andreea care este cu inima dăruită cenaclului,. la fel ca Ștefan Ion, Mihai și toți ceilalți membrii activi ai grupului nostru. 

Dragi cenacliști

Vă rog, ca un frate bun, să nu uitați niciodată ce bucurie produceți oamenilor care vă ascultă. Nu spun că nu sunteți autorii și ai altor bucurii, fiecare aveți o viață aparte, specială și plină de evnimente. Dar totuși, și mă gândesc inclusiv la persoana mea, Cenaclul Lumină Lină e altceva. Priviți, repet numai al ochii acestor oameni, care de cele mai multe ori nu au bani de bilete pentru alte concerte și veți înțelege că sunteți aleșii Maicii Domnului să împliniți ceva. Până când? Nu știu, dar cred că Părintele Doru Gheaja este cel mai elocvent exemplu să ne explice cât ține un drum cu Dumnezeu, un drum al mărturiei și al curajului de a cânta pentru cei ”mai triști ca noi”. Acest fapt mă ține și pe mine în entuziasm, mă face să cred încă că suntem de folos acestui neam. 

Ieri la masă, unul din comeseni, spectator al concertului nostru, ne felicita și spunea: ”Voi faceți un lucru bun, dar dacă ar mai fi mai multe astfel de echipe ar fi și mai bine...” Da, dar parcă se simțea în tonul companionului un ton sceptic, specific românului, care vorba lui Andrei Pleșu are o ”voluptate a naufragiului”. Pentru român totul începe cu entuziasm și la un moment dat se sfârșește în ”ce rost mai are”.. Ei bine, nu sunt de acord cu lașitatea neamului meu. Mai avem încă multe datorii de plătit în fața acestui neam, pentru care trebuie să mai dăm talentul, lacrima și uneori bucuria noastră. Nu putem renunța cu toții la adevăr. Nu putem să picăm și noi cei care am înțeles ceva din zbuciumul neamului. Noi cei care întâlnim, în frumoasele noastre duminici, oameni atât de simplii și atât de dornici de ”NOI”. De aceea vom merge mai departe, ne vom lupta cu propriile limite și vom constata că Cenaclul Lumină Lină a fost, este și va fi cel mai frumos moment al vieții noastre creștinești.

LA SĂLIȘTE...GALEȘ... RENAȘTEREA!

Să scriu vreo două cuvinte. Mergem la Săliște...Și cât de mult îmi doresc să fim din nou cu toții... Cu părintele Doru, cu Nelu Ivan, cu Romică... Ca altădată...Doamne frumos mai era... Și mâine ne vom revedea iarăși... Prietenia revine... Și misiunea...

Nu știu ce să zic,dar acest cenaclu a fost minunea mea... Și a lor... Și de aceea el există...Și vă promit că de luni îl voi readuce în lumină... Lină... la voi... În casă... În inimi...În brațele Maicii Domnului...

PĂRINTELE CĂTĂLIN

DUMINICĂ LA BRAȘOV AU FOST ORE PLINE DE DUH SFÂNT!

Brașov,ce stare minunată de spirit. Am revenit acolo,în locul unde am mai fost cu Cenaclul de câteva ori și totul a fost impresionant.Oamenii ne-au așteptat  cu căldură și biserica a fost plină până la refuz. Emoție, aplauze repetate și un recital plin de exuberanță.

De fapt au fost două întâlniri cu publicul brașovean. Una de dimineață, alta la ora 17 și cred că ne-am atins pe deplin scopul pentru care am venit la Brașov. În primul rând a fost un scop duhovnicesc, acela de a-i chema pe oameni la rugăciune. Cu entuziasm s-a vorbit minute la rând de Maica Domnului și de renașterea poporului român. Apoi s-au interpretat pricesne mai vechi, s-au citit poezii și s-a ajuns și la cântec patriotic. Oamenii au reacționat febril, ca și când asistau prima dată la o astfel de manifestare. Iar la sfârșitul manifestărilor abia ne-au lăsat să plecăm.

Un cuvânt și despre Părintele Robert Tătulea. Un extraordinar preot. Cald, amabil, deschis spre artă și mai ales un bun român. El a fost sufletul acestor manifestări și cred că poate fi considerat un bun model pentru mulți preoți. Își face bine treaba într-un loc prea mic pentru puterile sale. Este iubitor de ortodoxie și, pe această cale, îi mulțumesc nespus, pentru că a dat cenaclului șansa unei zile duhovnicești de excepție.

Așadar, am fost la Brașov. Cu gândul la minunații colegi care mi-au lipsit din pricini absolut binecuvântate, cu dor de alte concerte frumoase și cu promisiunea că Cenaclul merge mai departe. Fie ce-o fi...

BINECUVÂNTARE ȘI SFAT DE LA PĂRINTELE IOANICHIE FRĂSINEI

      Nu am considerat prezența mea de astăzi la Mânăstirea Frăsinei doar un simplu act de pelerinaj personal, ci dimpotrivă o șansă superbă de a vorbi pentru cât mai mulți semeni cu un om al Cerului, fapt pentru care am încercat să o transform această întâlnire într-un bun comun. am cerut sfat despre noi... Am cerut să văd dacă suntem pe un drum bun și dacă lucrarea Cenaclului mai are vreun rost în România de astăzi... Mai ales pentru că m-am prezentat în fața unuia dintre cei mai mari duhovnici ai României! Deci, cu speranța că voi fi corect înțeles, că am toate bunele intenții de a-mi iubi neamul și de a vă avea și pe voi cât mai aproape, iată câteva sfaturi despre drumul viitor și  al Cenaclului Lumină Lină.

    

   Ca de obicei Părintele Ioanichie  a fost amabil, cald la vorbă și bucuros de oaspeți. Iar eu mai pus mare preț pe vorbele și binecuvântările sale. În ceea ce privește viitorul Cenaclului, lucrurile sunt foarte clare și de aceea încerc acum, la doar câteva core după venirea de la Frăsinei câteva concluzii:

1.       Cenaclul trebuie să rămână misionar creștin și să mențină în structura sa aceeași oameni serioși și duhovnicești.

2.       Cenaclul nu are de câștigat nimic din spectacole ”prea solemne” și ”prea sofisticate”. Nu este țelul nostru de ne lua la ”trântă” cu artiștii țării.  Nu avem nici interes, nici bani și nici timp pentru așa ceva. Cenaclul e mult mai mult decât un act de elită, el se adresează omului firesc și creștinului care are nevoie de hrană duhovnicească.

3.       Cenaclul trebuie să meargă mai departe în orice condiții, doar cu oamenii care vin să facă misiune și fără niciun alt interes.

4.       Cenaclul trebuie să fie purtător de mesaj duhovnicesc  și patriotic, dar în unele cazuri, și cu multă atenție selectivă, cum ar fi în genul spectacolelor de sală, să fim deschiși și spre marile valori ale poeziei române absolute.

5.       Cenaclul trebuie ”antrenat” cu o renaștere a prieteniei între colegi, cu o stare de familiaritate specifică creștinilor. Doar în condiții de prietenie, de iubire și de altruism un grup poate să fie eficient și dornic de performanță. Chiar și pe tărâmul duhovnicesc.

6.       Membrii cenaclului trebuie să fie mereu într-un proces de înnoire a propriei activități, să caute cântece noi, să se zbată, să ardă pentru eficiența grupului.

7.       Membrii cenaclului trebuie să fie buni credincioși, dornici de a apăra credința și neamul în fața valurilor adverse.

8.       Cenaclul trebuie să aibă o conducere, adică o ierarhie liber consimțită de toți membrii săi. Altfel se va introduce în grup neliniștea, anarhia, spiritul dezbinator și blazarea.

9.       Conduita pe scenă trebuie să fie ca în fața lui Hristos. De la poziția corectă pe un scaun și până la atitudinea demnă din fața reflectoarelor, totul înseamnă seriozitate și perseverență.

10.   Cenaclul trebuie să se strângă mai mult în jurul duhovnicilor, a mânăstirilor și a unor rugăciuni care să alunge duhurile străine.

   Am mulțumit părintelui pentru sfaturi și am promis că în ceea ce mă privește rămân credincios legământului depus îăn fața eternității, acela de a duce mai departe misiunea Cenaclului Lumină Lină și de a sluji cu toate puterile neamul și Biserica lui Hristos.

COMUNICAT PRIVIND VIITORUL CENACLULUI LUMINĂ LINĂ

(VĂ RUGĂM SĂ DISTRIBUIȚI MAI DEPARTE ACEST COMUNICAT SAU SĂ FACEȚI TRIMITERE, DIN PAGINILE DUMNEAVOASTRĂ SPRE BLOGUL NOSTRU) 

Această perioadă, în care ne-am regăsit mai rar pe blogul cenaclului a fost una binevenită pentru reflexie. M-am sfătuit cu duhovnici importanți, am stat de vorbă telefonic cu principalii membri ai grupului, am ascultat doleanțele artistice și private ale fiecărui membru și cu ajutorul Maicii Domnului încercăm să tragem câteva concluzii și să dăm o nouă forță și organizare cenaclului.

MANIFESTĂRILE CENACLULUI LUMINĂ LINĂ

Vor avea trei tipuri de acțiuni cu caracter misionar-cultural:

1. Întâlniri duhovnicești

O astfel de acțiune presupune deplasarea într-o biserică de sat sau oraș, o conferință de maxim 45 de minute ținută de un duhovnic, închinarea la o Icoană făcătoare de Minuni și, eventual, un program de câteva pricesne interpretat de Părintele Cătălin. Prima acțiune de acest gen va avea loc duminică 11 Februarie la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Brașov- preot George Tătulea.

2. Concert în mediul rural cu temă creștin-patriotică

Se vor relua concertele care au adus satisfacții mari din punct de vedere sufletesc, de fapt idealul la care a pornit Cenaclul Lumină Lină la drum, acela de a se adresa oamenilor simplii, în medii rurale unde este secetă de astfel de evenimente.

Cenaclul va fi format dintr-un grup de minim 5-6 persoane. Concertele se vor desfășura în biserici și vor avea circa 1.1/2 h- 2h. ca timp de derulare. La aceste concerte sunt așteptați toți membrii cenaclului. Pentru că organizarea deplasării să se desfășoare cât mai bine, membrii cenaclului sunt rugați ca în fiecare zi de luni să confirme venirea sau absența la aceste acțiuni. Astfel ei vor lua legătura doar telefonic (nu prin internet) cu părintele Cătălin și vor confirma prezența sau absența. În urma confirmării prezenței,până în ziua de miercuri se va alcătui programul concertului.

Primele astfel de manifestări vor avea loc la 

DUMINICĂ 25 FEBRUARIE-GALEȘ ( lângă Săliștea Sibiului) ora 15 

BISERICĂ DUMINICĂ  4 MARTIE BOGATA (RUPEA) ORA 15 BISERICĂ

3. SPECTACOLE MARI

Vor avea caracter ocazional și se vor desfășura în mediul urban,de preferință în sălile Caselor de Cultură. La aceste concerte, dat fiind faptul că ne vom adresa unui public mai pretențios, vom încerca să prezentăm toată echipa cenaclului, programul urmând a fi unul bine gândit și structurat pe paliere semnificative  actului artistic și misionar-creștin.

4 DEPLASĂRI ÎN MUNTENIA, MOLDOVA SAU STRĂINĂTATE

Toate aceste acțiuni, în cazul în care vor veni invitații concrete, vor fi semnalate din timp și analizate pentru a se da sau a nu se da curs invitațiilor.

CONCLUZIE

 La întocmirea acestui proiect am ținut seama de dorințele firești ale celor care alcătuiesc în acest moment Cenaclul Lumină Lină de a-și continua misiunea  creștină, dar în același timp am avut în vedere și necesitatea de a nu se pune în umbră obligațiile sociale și de familie.

Cenaclul Lumină Lină este o sărbătoare a sufletului și așa trebuie să rămână. Un adevăr care ne împlinește, o jertfă de sine pentru care vom avea răsplată în Împărăția lui Dumnezeu.

PĂRINTELE CĂTĂLIN

REVENIM!

Totul va fi minunat!

Revenim! Mâine sau poimâine veți avea informații clare despre viitorul Cenaclului Lumină Lină! Urmăriți pagina noastră și o să vă bucurați! Avem proiecte incredibil de frumoase! 

Vă mulțumim!