La câteva zile după ce am fost la Rădăuți, cu o
parte a
Cenaclului (dat fiind faptul că drumul, posibilitățile de deplasare și alte
pricini binecuvântate nu au permis o
prezență mai numeroasă) sunt încă marcat de ceea ce am văzut acolo. Nu pot să
scriu, nu pot să mă dezmeticesc, nu am cuvinte ca să laud eforturile gazdelor
în frunte că Părintele Iustin starețul și cu Părintele Iustin –directorul
centrului,
de a face o viață frumoasă, adevărată și aproape perfectă la cei aproape 150 de
copii ai centrului. Mi se pare incredibil, stau cuget și mă gândesc cât de puțin am făcut eu însumi pentru fericirea semenilor mei...
Grupul care am pornit la drum, cu mașinile arhipline de
aparatură și bagaje, nu ne gândeam nicio
clipă că o să ajungem într-un loc mai
mult decât binecuvântat de Dumnezeu. Am făcut ore lungi pe șoselele patriei dar
totul a meritat. Chiar și cele două concerte în care misiunea cenaclului s-a
împletit armonios cu aportul corului tinerilor din campusul social, unde totul
strălucea a iubire, a ordine, a bucurie
și a demnitate. În prima evoluție de sâmbătă am cântat mai mult cântece
patriotice, iar a doua zi am oferit un recital viu de pricesne ardelenești, fapt ce
l-a determinat pe Preacuviosul Părinte Stareț Iustin să afirme că ”ne-ați
oferit o lecție adevărată de românism și am avut multe de învățat de la voi...”
Dacă doriți să învățați iubirea luați primul tren spre
Rădăuți și să nu vă opriți până ajungeți acolo. Nu luați prea multe bagaje cu
dumneavoastră pentru că nu are niciun rost. Acolo găsiți de toate, dar mai ales
jertfă. O să vedeți cum pot o mână de oameni, pe care Hristos îi sprijină puternic,
ca să investească în zeci și zeci de suflete nefericite. Dar o să rămâneți
uimiți cât de fericiți sunt și unii și alții. Și poate că, undeva, pe un colț de
carte memorială, veți găsi un colț de pagină pe care să scrie: ”Într-o zi
fericită de septembrie și noi am pășit în acest loc. Semnează fericit: Cenaclul
Lumină Lină!”