Știți, și uneori vă mai și îndoiți, citind texte de genul:
”Horea a fost mason și a făcut parte
dintr-o frăție vieneză”; ”Mihai voteazul nu a fost român”; ”Ștefan cel Mare a
fost răzvrătit trupește și nedrept” etc. Dacă vreți este noua modă de a citi
istoria, aparținând generație care vine din urmă, dar și a uneia ce-și întinde
vârsta până aproape de borna a 50 de ani trăiți pe pământ, noul ”look” cum le
place internauților facebook ca să-și prezinte vorbele în deja prea ciudatele
”socializări” pe care le practică.
Această generație facebook, nu are niciun Dumnezeu. Unii au
început să se declare atei. Îi întâlnești zilnic pe internet. Adorm și se
trezesc cu telefonul Samsung sau Ipfone în
palmă. Se simt datori să treacă România într-o zonă pur universală, fără
identități, fără istorie și EVIDENT fără ortodoxie. Mai nou au prins gustul de a vorbi
de ”averile popilor” și de a-și demonstra că le este imposibil ca să fie
religioși câtă vreme moare și capra vecinului. Ei nu sunt filantropi,
iertători, milostivi. Nu-și oferă averile și nic telefonul săracilor. La fel
nici mașina din garaj. Dar aplică ”grila milosteniei creștine” atunci când vor
să atace pe creștini. Adică sunt un fel de ”dascăli de morală”, care-ți arată
ție, creștine, cum să te rogi, cum să renunți la mașina ta, cum să mergi mai
rar la slujbe etc...
E generația poftelor. Izbânda lor este un grătar de cărămidă
zidit în spatele curții. Baxurile cu bere, meniurile bine răsfoite în
restaurante și evident ”drăgălașul selfie” sunt moduri concrete de a trăi cu
frenezie până la mormânt. Căci, dacă Dumnezeu nu există ce rost are să crăpăm
de foame? Mai bine să ne trăim viață.
Această generație are și duioșie. Afecțiunile față de
copii, au însă ceva ciudat. Când copilul își pune un tatuaj, sau face o prostie, sau
scoate o înjurătăură, părinții, adunați laolaltă cu ”prietenii” încep a se
distra: ”Ce nostim!”; ”Ce inteligent și ce distractiv!” Sunt de acord ca acești
copii să se uite la MTV, să înțeleagă de mici cum se unduiește corpul ”divelor”
care imită sexualitatea. Nu au nimic împotrivă ca pruncii să-și cumpere haine de firmă, fetițele să poarte
fuste scurte și ciorapi cu portjartiere. Nu contează că au 10 sau 12 ani,
unghiile pot fi înnegrite și fondul de ten e aproape necesar. Totul sub
acoperirea unui ciudat: ” Mie mama mi-a interzis așa ceva. Eu nu vrea ca copiii
mei să suporte vreo frustrare!”
Despre Hristos mai nimic. Cine o fie El? Ce vrea de fapt El? Ce ne tot chinuie și încurcă planurile de distracție cu terorismul ”mersului la biserică”, cu ”măgăoaiele ăstea de biserici
ce se tot ridică” etc?. Ce nevoie avem noi de biserici. Mai bine facem
autostrăzi, pensiuni, piste de ski, saloane de cosmetică și încă vreo 4-5
hipermarketuri ca să avem de unde colecta E-URILE... A, ȘI SĂ NU UITĂM DE
SPITALE... E nevoie și de ele... lA URMA URMEI, NUMAI DE ELE...
