NU AM UITAT: CIOCENIUL LA SIBIU/ UN SUFLET PURURI VIU!

EU NU AM UITAT!

După concertul de duminică seară, vreau să vă mărturisesc cu emoție că nu am uitat pe nimeni, pe adevărații prieteni, pe cei ce au fost lângă mine. Pe cei sinceri și buni. Pe cei din Cioceni, mai ales pentru că ei au venit de mai departe și pentru că au fost atât de exuberanți și frumoși! 

DECI:

-Eu nu am uitat că Părintele Lazăr și doamna Adriana au  pregătit excepțional acel minunat ansamblu folcloric. Cu ei a adus am consimțit luni, ca să urc la Păltinis, la schit, sub strașina veșniciei, lângă mormântul filozofului Constantin Noica . 

-Eu nu am uitat exuberanța acelor tineri frumoși care mi-au adus aminte de anii cei mai curați ai vieții. Cu chipul lor curat, mirat și parcă plin de candoare.

-Eu nu am uitat prietenia celor din Cioceni. Există această prietenie și ea este atât de frumoasă. Sunt sigur că va rămâne sinceră și pe viitor.

-Eu nu am uitat că Dumnezeu le-a rânduit pe toate, că doar datorită proniei divine există orice lucru frumos. Chiar și Cenaclul Lumină Lină.

SÂMBĂTĂ ORA 18 CONCERT LA BACĂU-ILIEȘTI!

  Dacă ieri, anunțam că sâmbătă cenaclul va merge în Ardeoani- Bacău, astăzi revenim cu precizări și spunem că localitatea în care vom face misiune creștină și patriotică se cheamă Iliești, și se gădește pe raza  comunei Ardeoani. 
Iată și alte date despre această parohie:Parohie: categoria 3 rural – 153 familii

FOTO: BISERICA VECHE,
CONCERTUL ARE LOC ÎNSĂ LA BISERICA NOUĂ

Biserica 1: „Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, satul Ilieşti, com. Ardeoani
Data ridicării: 1892
Data târnosirii: necunoscută
Pictura: inexistentă
Renovarea picturii: –
Reparaţii capitale ale bisericii: 1996 – extinderea bisericii

Vizite arhiereşti: 6 august 2009 – P.S. Ioachim Băcăuanul

Biserica 2: „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – în construcţie
Data ridicării: piatra de temelie 2002
PREOT SLUJITOR

Preot paroh: Nicoale Dan Pădureanu, născut 07.06.1975
Studii:
            Liceul industrial Comăneşti, promoţia 1993
            Facultatea: Facultatea de Teologie Ortodoxă Iaşi – promoţia 1999
            Studii postuniversitare: –
Anul hirotoniei: 2000 pe seama Parohiei Păltiniş – Asău
Anul hirotesiei: 2007 – iconom
Parohii păstorite:       2000 – 2004: Parohia Păltiniş
2004 – prezent: Parohia Ilieşti
Starea civilă: căsătorit, 2 copii
Telefon: 0740177298

PĂRINTELE CĂTĂLIN RĂSPUNDE VEACULUI, CELOR DE IERI, DE AZI, DE MÂINE ȘI NU UITĂ...

DUPĂ PATRU ORE DE MARATON AL FRUMUSEȚII...               

Mă gândesc acum la porumbelul blând al iubiri, la greierele nepătimitor de rău și la micile spice de grâu ale bunătății inimilor voastre, care au făcut  toate la un loc festinul împăcării la Concertul Aniversar de la A.S.T.R.A. Un fel de mod de a ne uni, în vremuri, vai, atât de ciudate, în care omul se izolează, se detașează și se depărtează de om. Da, în vremuri de singurătate...

Câteva cuvinte:

 1.Mulțumesc celor ce au avut un cuvânt de spus pentru mine. Să nu credeți însă că sunt chiar așa de deosebit. Privesc viața ca un om. Nu sunt decât un om. Dar vă sunt dator, pentru bunele intenții, pentru că voi credeți în oarecare daruri ale mele și mai ales pentru că nu m-ați uitat...
  

2. Cenaclul există și mereu subliniez lucrul acesta. E frumos că el poate trezi lucruri calde și idealuri pline de românism. Mă bucur că în latura sa, creștinismul înseamnă regăsire de oameni, comunicare și altruism. Pentru că, nu am construit acest cenaclu, pentru a se lua la întrecere cu asceza monahală, ci pentru a desface gurile oamenilor spre cuvinte de bucurie. Eu atât am îndrăznit, mai mult mi-a fost teamă. Dar mă bucur, că ceea ce am făcut am reușit.

3. Felicit pe toți. Efortul ploieștenilor, a celor veniți de dincolo de Sibiu, din Ruși, din Broșteni, de pretutindeni. Dragostea lor a întrecut “legea șI proorocii ”.

4. Calde mulțumiri domnului director Ciprian Olinici. Nu pot evalua prietenia domniei sale în câteva cuvinte, dar ea există și e mai mult decât evidentă. E un dar și un drum spre alte și alte mărturisiri.

5. Colegilor mei din cenaclu le accord ultimul cuvânt. Câți mai sunt, câți vor fi și câți încă nu s-au obosit alături de mine. De la început v-am ales pe mulți, dar slăbiciunile au vrut a ne cerne rând pe rând. Soldații lui Hristos, au rămas și răniți. Îi văd pe unii, că trag de ei să nu se retragă, îi simt slăbiți, dar știu eu, poate că Dumnezeu va trage și el de ei ca să mai rămână... Pe voi, dragii mei, v-am neglijat uneori. Mereu așa fac cu cei mai dragi. Și uneori ați suferit. Am vrut să vă induc în minte, un ideal, acela al perseverenței creștine, că tot ce faceți este pentru Dumnezeu, pentru oameni, am vrut să vă dau sentimentul  loialități, acel fie ce o fi, cu care atac mereu nemrăginirea... Și nu știu cât am reușit... 

Oricum, vă mulțumesc... 

 Dar, știu că noi ne vom revedea în rai. Altceva nu pot să mai spun. Haideți, vă rog, să mergem mai departe… Haideți să mai rezistăm. 
Vă rog frumos și aștept un semn de la toți...

 PATRU ORE DE VIS! PATRU ORE DE SUBLIM! FOTOREPORTAJ

CENACLUL LUMINĂ LINĂ LA ASTRA SIBIU DE ZIUA PĂRINTELUI CĂTĂLIN CONDUCĂTORUL SĂU DRAG

Fiecare concert susținut acasă, de Cenaclul Lumină Lină este special, îl așteptăm cu emoții deosebite, dar acesta a fost sublim! În deschidere au evoluat pe rând Grupul Psaltic "Sfântul Andrei Șaguna", copiii din Broșteni, copiii din Ruși sub îndrumarea doamnelor preotese, au fost minunați, toți au venit să cânte de dragul părintelui Cătălin și i-au urat La mulți ani! Încă de la început am simțit vibrația cântecului, cuprinzându-ne pe toți, dăruindu-ne zâmbetul și bucuria insuflate de muzică. Prin cântecele acestor oameni deosebiți, care sunt membrii Cenaclului Lumină Lină: Adina, Andreea, Cristina, Cosmina, Cristina, d-na Mirela, Dan, Cristi, Mihai, Claudiu, Ștefan, dl. Ivan Ioan, Vlad, Alexandru, sufletul oamenilor devine una cu sunetul, cu nota, unite fiind într-o stare sublimă. Alături de Cenaclul Lumină Lină, a venit Părintele Lazăr, cu tinerii din Cioceni jud.Prahova, de ziua Părintelui Cătălin, bucurându-ne, cu cântecele și jocurile lor tradiționale, sub îndrumarea doamnei preotese, pentru inima celor prezenți, respectând publicul și dăruindu-se lui. Părintele Marian Mărcuș, a dominat scena alături de Părintele Cătălin în partea a doua a concertului, prin cântecul lor intrând în comuniune sufletească cu publicul, dăruindu-se cu dragoste, are loc acea sincronizare afectivă. Prin cântecul său părintele Cătălin,răsfrânge dragostea, pe cerul muzicii românești, oferind sufletului ceea ce el are nevoie, trăire

autentică, trăire profundă. Slujind lui Dumnezeu, lasă în urma lui un adevărat tezaur literar, scriind poezie, dă frumusețe vieții prin puterea harului și dramului de dumnezeire, oferă hrană sufletului care are nevoie de apartenență și iubire. Tocmai de aceea, lansarea celui mai recent volum de poezii al Părintelui Cătălin “La ceasul împăcării” a fost primit cu mare bucurie. Picurând stropi de fericire în sufletul celor prezenți, ne-a oferit tuturor momente de rară încântare sufletească. Atât cântecele, cât și poeziile părintelui sunt un crâmpei din sufletul lui. Ele oglindesc iubirea profundă față de Maica Domnului, prietenia și candoarea, prin puritatea expresiilor:”Și privea Fecioara blând spre fiecare,/parcă cerul însuși sta în ochii ei,/Sfântă

umilință, vis de împăcare,/S-au pornit a plânge iarăși ochii mei.” Iată zilele trecute ne scria:“Mă gândeam să devin ierbicultor.Să sădesc în fiecare suflet o pajiște de iarbă. Plină, plină de flori”. Părintele, a semănat cu iubire divină câmpia sufletului nostru și a rodit harul său în lume. În această seară de 30.iunie 2013, a fost fermecător, a cântat sensibil, am trăit cu toții magia cântecului. Alături îi stă Părintele Petru cu o eleganță care impune respect, dar în același timp, blând, modest și demn. Cu o puternică expresivitate, domnul director de la Radio Trinitas, Ciprian Olinici, îndrăgostit fiind de muzică și poezie, a încântat și în această seară publicul, cu

eleganța discursului său, care aduce argumente puternice în favoarea Cenaclului Lumină Lină, a misiunii pe care acesta o face în lume, ca pe o jertfă bineplăcută Lui Dumnezeu și semenilor. A fost un concert sublim! O seară magnifică, de ziua Părintelui Cătălin, care iubește oamenii și adevărul, radiază în jurul său iubire și încredere. Este pentru mulți dintre noi un model de viață, este omul de la care am înțeles cum coboară poezia prin cântec și rămâne de-a pururi în sufletul nostru. Felul discret, dar adânc lucrător al Sfinției sale, de a-și manifesta credința, modul tenace, în care își urmărește idealul sunt pilduitoare pentru noi.
Aducem un modest omagiu Părintelui Cătălin Dumitrean urându-i:La mulți și frumoși ani! Alături de toți cei dragi sufletului.

                                                                                                                                   Monica Armenciu

LA MULȚI ANI PĂRINTE CĂTĂLIN DUMITREAN

Cu prilejul aniversării a patru decenii de viață, astăzi 30.06.2013, cu deosebit respect și considerație, îi urăm Părintelui Cătălin Dumitrean, La mulți ani! cu sănătate, aceeași înțelepciune și dragoste pentru poporul român, liniște și pace sufletească alături de toți cei dragi.

Vă mulțumim din suflet, pentru tot ceea ce ne oferiți frumos, pentru poezie, pentru cenaclu, pentru că a-ți găsit  și în acest fel drumul sacru spre sufletul oamenilor, cântând neamul și țara, așa cum frumos ne

învățați:”Patriotismul este dragostea și respectul față de înaintașii noștri, voievozi, eroi și martiri care și-au dat viața pentru a ne oferi nouă o Românie puternică.”

Mulțumim Lui Dumnezeu că ne-a dăruit un preot și un duhovnic bun ca dumneavoastră.

Să ne trăiți întru mulți ani!

DUMINICĂ VĂ OFER O NOUĂ CARTE: "LA CEASUL ÎMPĂCĂRII"

  Scriu poezie. Vă scriu cu sufletul. Mă adresez lui Dumnezeu și parcă am sentimenul că numai astfel sunt etern. Prin creație, prin poem. 

   Știți...

   Nu vreau să vă încarc memoria cu gândurile mele. Deși, văd că o fac. Sper să nu fie inflație de astfel de cuvinte personale și la un moment dat să vă plicitsiți de ele. Pentru că, recunosc, am un viciu, nu știu când și unde să mă opresc...

  Și totuși, am mai scris o carte. Poate prea repede. A trecut însă un an de la ultima carte de poezie, dar poeziile mele curg... Și apa aceasta potabilă, poezia, apa cea vie, poate că a devenit prea obișnuită, poate prea multă, poate prea tulbure...

Voi însă trebuie să hotărâți acest lucru. Pentru că, eu deja am hotărât... Scriu, fie ce o fi...  În orice caz, asta e... Ce să fac?

  Duminică, la cenaclul de la A.S.T.R.A. voi lansa cartea "La ceasul împăcării". Și, credeți-mă că nu e niciun apropou necuvincios, pentru cei ce încă nu sunt împăcăți. Cu Dumnezeu, cu lumea, cu mine...

  E pur și simplu strigarea, visul și speranța mea...

                                                                             De azi, de mâine și de totdeauna...

                                                                                             PĂRINTELE

PĂRINTELE CĂTĂLIN: CINE ESTE CENACLUL, DESPRE FACEBOOK ȘI CONCERTUL DE DUMINICĂ!

CINE ESTE CENACLUL? 

  Dacă, cineva din Bacău, din Timișoara sau din orice altă localitate ar întreba: Bine, bine, dar cine este Cenaclul Lumină Lină, ar trebui să răspundem cam așa:

Cenaclul Lumină Lină este un grup de oameni iubitori de muzică patriotică, bisericească și de bună cultură, și care la îndemnul unui om, se deplasează la sfârșit de săptămână prin toată România, vestind bucuria, dragostea de neam, de limbă română și spiritualitatea noastră autentică.

În felul acesta vă voi vorbi astăzi. Cu pace, cu gând curat și cu dorință de a înmulți mereu și mereu talantul nostru comun.

BUN ȘI FACEBOOKUL?

M-am gândit mult  la concertul de ieri. La lumina pe care a revărsat-o cenaclul. Cum a aprins el sufletele oamenilor. El, cenaclul, cu duhul său frumos. Nu vă pot scrie prea multe. Și așa intru destul de des în monolog. Internetul nu are nimic din  forța scenei și din emotivitatea concertelor. E un fel de scrisoare fără timbre. Mă și uitam la noul nostru profil,  la Facebook, realizat de Ciprian Nedelcu, cel care m-a determinat să dau o șansă acestui mod de socializare. Deși, sunt sceptic că el ar aduce ceva intens, un dialog… Felicit însă pe Ciprian pentru răbdare… Îmi seamănă la înverșunarea de a nu renunța…

  E amiază (articolul îl scriu la 13.15) Plouă greu pe Sibiu. Mă gândesc la ce a fost ieri la Cisnădie. Parcă nu am spus totul în blog. Dar, am scuza că cei care doreau mai mult să vadă, ar fi putut să fie acolo. Cu un autobuz, cu orice… Prietenii, colegii, admiratorii… A să nu uit, au fost câțiva. Bravo lor!

Apropo de FACEBOOK. Mi-am aruncat puțin privirea pe rubricile de preferințe, likes, emisiuni preferate, artiști iubiți, ai unor apropiați și am constatat un mare dezacord între ceea ce suntem noi, ceea ce exprimăm noi pe scenă și opțiunile lor din viața privată. Parcă e prea mult amestec de toate...  Ciudat, nu prea merge, nu prea se poate sluji la doi domni, la atâtea variante de viață … Mai ales că Cenaclul e foarte puțin difuzat și promovat. Oamenii, concertele, piesele…

DRAGUL PĂRINTE UCĂ!

  Dar să revenim la Cisnădie.Părintele Ucă din Cisnădie e fantastic. El a dat mereu o șansă cenaclului. Chiar și atunci când noi nu eram cunoscuți. Ne-a pus mereu biserica, săli de concerte și iubire la dispoziție. A făcut un efort capital pentru noi și oamenii i-au răsplătit curajul. Au fost ieri câteva sute. Un success de public și de entuziasm.

 Ce să vă mai spun? Parcă nu am cuvinte. Aș vrea să fie mereu așa ca la Cisnădie. Să văd lume fericită și români mai implicați în abordarea destinului national. Mai multă tărie și ieșire din egoism. Dar, vă spun, că mi-e tot mai greu să cânt pentru neamul meu și să nu vă surprindă acest lucru. Mai ales că, în mod paradoxal, cenaclul trece acum prin oarecare momente de succes, cel puțin la nivel de afluență de public și de atmosferă de spectacol. Vreau însă să regăsesc altceva, bucuria jertfei în oameni, să văd că ceea ce noi cântăm are o trimitere directă spre faptă, spre iubire, spre jertfă de sine.

DUMINICĂ, ORA 18 VIN CEI DRAGI!

  

  Duminică împlinesc patru decenii de gând, de exitență, de simțire, de speranță. Și totul se datorează lui Dumnezeu, Maicii Domnului, părinților și atâtor oameni minunați care mi-au plinit ceasurile de viață. Dar nu va fi evenimentul meu, ci al celor ce sunt cu inima lângă poporul român, lângă ortodoxie și dragoste de frumos. Voi fi cu Cenaclul, sper în formula completă, la A.S.T.R.A Sibiu. Haideți, vă rog acolo. Să cântăm împreună viitorul!

DIN NOU CISNĂDIA, UN PLIN DE PUBLIC ȘI DE FRUMOS!

DA! A FOST  FRUMOS ȘI MULTĂ LUMINĂ!

Concertul de la Cisnădie, un regal de suflet și de lumină lină, a început cu un recital de frumoasă dăruire duhovnicească a Corului Bisericii din Cisnădie, omagiind lucrarea Maicii Domnului în lume.

Apoi a fost rândul copilăriei, micuța și minunata Casiana și-a reafirmat în versuri proprii devotamentul față de Fecioara Maria și de părinți pământești, în aplauzele unui public entuziast,mai numeros ca nicodată și bun trăitor al credinței.

A venit la microfon invitatul special al cenaclului, Costel Busuioc, aprinzând dragostea față de cer prin cel mai strălucit și concis referat liturgic “Iubite-voi Doamne”. Glasul său părea venit din sferele îngerești. Ne-am simțit parcă sfioși și plini de har, ce ciudată simțire, ce paradox copleșitor, curat și majestos. Da, Costel Busuioc cântă pentru Dumnezeu și pare născut din cel mai adânc portativ al liniștii sufletești.   Cântecele au fost acompaniate la instrument de pruncii săi, doi copii extraordinari, Maria și Daniel, care moștensc într-un anumit fel talentul tatălui lor. Cântece ca “Dacă într-o tainică vreme”, “Acasa mea”, “Tu mi-ai fost și mi-ești scăpare”, “N-aț vrea decâtt când vine seara” au emoționat la culme asistența și au transformat atmosfera cenaclului într-o stare de paradis. Totul a fost frumos, a fost vibrant, a fost de neuitat.

  Să mai remarcăm momentul de cântece patriotice oferit de membrii obișnuiți ai Cenaclului Lumină Lină care a ridicat sala în picoare, trimițând la voltaj maxim energiile românismului din Cisnădie. Trebuie să fi fpst neapărat acolo ca să puteți înțelege cât de plin de entuziasm a fost acest moment, mai ales că publicul, repet, nu a fost puțin, ci dimpotrivă numeros și frumos. Amintim aici și de recitalul micuței Rafaela Maria Uca, fiica părintelui Marius Florin din Cisnădie, părinte care a fost sufletul acestui concert, organizator care a asigurat ireproșabil detaliile administrative ale acestui concert. Să nu uităm și de Cristi Seuca din Cluj care a companiat minunat la orgă, deasemenea de Ștefan Ion și de colegul nostru Mihai Doda. Tuturor recunoștință. 
Concertul s-a încheiat cu Ave Maria, un cântec de recunoștință pentru cea care este veghetoarea, îndrumătoarea și lumina lină a cenaclului nostru...
A fost o reușită. A fost un concert deosebit, a fost un moment îngăduit de nuătatea absolută a lui Dumnezeu. Mulțumim Cisnădie. Cenaclul Lumină Lină te iubește și va reveni la tine cât de curând.

VOM REVENI ȘI CU ALTE FOTOGRAFII MAI CONSISTENTE!