LUNI ÎN SĂPTĂMÂNA MARE- OARE CINE EȘTI TU?

Poate fi oricine dintre noi... Maria, Ion, Gheorghe, Dumitru, și lista de nume e infinită... Așadar tu poți fi smochinul cel neroditor, pomenit în această zi de luni și blestemat de Hristos: ”Nimeni să mai mănânce rod in tine în veac”-precum relatează evanghelistul Marcu. Mai ales că- se precizează aceste amănunt- ”ieșind din Betania, Iisus flămânzise”...

Nu l-am prea văzut pe Domnul flămând în evanghelii. Știam că postise patruzeci de zile, fără pâine și apă, că se dăruise exemplu de asceză, din care ieșise biruitor asupra diavolului. Dar acum, în plină Săptămână Mare, când și păsările cerului postesc, Biserica prezintă un sinaxar al flămânzirii Mântuitorului. Nu e ciudat? Nu e oare o eroare? Nu e oare încă un argument pentru toți cei care se tot văicăresc de boli, de bătrânețe și de alte prostii ca să nu postească? Și totuși, răspunsul este: Nu! Căci așa zisa ”foame” a Domnului, nu e nimic altceva decât foamea după virtuți. Iar smochinul ești chiar tu, fie că te cheamă cum te cheamă....

Tu ești cel care nu a postit! Tu ești cel care te ții de Biserică doar ca să te ții de o identitate! Tu ești cel care amâni postul și rugăciunea! Tu ești cel care nu vrei să te spovedești curat! Tu ești cel care iei Sfânta Împărtășanie cu nevrednicie! Tu ești cel care, creștin fiind, teolog fiind, preot, cântăreț de strană sau crâsnic de biserică ai smintit sute de oameni cu felu tău de a fi! Tu ești cel care îi cânți lui Dumnezeu doar din buze și apoi te întristezi că nu ești aplaudat! Tu ești cel care te îmbraci lumește, vorbești lumește, mergi prin locuri lumești și arunci banii săracilor pe fereastră, dar apoi te lauzi cu mile tale virtuți! Tu ești cel care osândești pe toți și apoi vorbești de Maica Domnului! Tu ești cel care nu ai iertat niciodată pe nimeni din suflet și ai ajuns să-ți fie frică de moarte! Tu! Eu! Noi!

Duhovnic 

CE NU SE VEDE ÎN SPATELE UNUI MARE CONCERT...

Concertele au trecut... A rămas prietenia... Și efortul admirabil a peste 6o de oameni(membri ai cenaclului, organizatori, ECHIPA Tv Trinitas. consilieri biserică) care au depus eforturi unice în România anului 2017,  pentru ca totul să fie bine... De la ecusonul din piept, la decorațiunile din sală, la aranjarea spațiului tehnic, la editarea de afișe și invitații pentru concert, la obținerea cazării pentru echipa tv, la asigurarea combustibilului pentru mașini, la realizarea micului bazar cu obiecte pe sticlă pictate în vitraliu,  la alergătura de două săptămâni pentru sală, în condițiile în care până în ultimul moment nu am avut o certitudine, la insistența de a găsi instrumentiști ca să se evite problemele de la Iași, și până la masa de seară, totul a însemnat efort, solidaritate și organizare fără cusur...

MASA DIN PARCARE
Mi-aduc aminte că, la un moment dat, unul dintre colegi, se întâmpla cu ani în urmă, era puțin abătut după un concert, mai ales că nu primisem la sfârșitul concertului niciun pahar cu apă din partea organizatorilor. Se făcea să fie chiar în comunitatea sa, deci jena era cu atât mai mare... Dar atunci, plin de emoție, înțelegând că nu toți oamenii sunt la fel, că uneori există scăpări, că nu e voie să judecăm pe nimeni, că darurile pot fi împărțite, i-am replicat: ”Vezi, dragul meu abia acum suntem misionari. Nu are rost să dai vina pe unul și pe altul. Altădată am mâncat mai bine, altădată ne vom hrăni  și mai bine.. Mai bine hai să mergem la magazin și să cumpărăm ceva de post!” Și uite așa, în parcarea de la magazin, pe capota mașinii, am făcut cele mai gustoase sandvișuri de post din istoria cenaclului... Și, pe deasupra ne-am simțit cu adevărat misionari...

JERTFĂ ȘI SOLIDARITATE
Adevărul este că noi suntem niște răsfățați ai soartei. Suntem primiți peste tot ca niște regi, astfel că am ajuns să dăm totul pe scenă, dar și uneori, unii poate prea sesnbili la mici amănunte de organizare, printre care, și eu mă înscriu la acest capitol al răsfățului,  să compar prea mult calitatea ospitalității, dar, nu-i mai puțin adevărat că aceste ”amănunte” se sting repede sub auspiciile dorului de a fi împreună, de a cânta și de a face efectiv ceva pentru neamul acesta...... Gata și de smerenie... Altfel, deplasările noastre au devenit adevărate drumuri ale prieteniei... Ne pare bine când ne vedem, ne sunăm destul de des atunci când nu ne vedem, ne întâlnim la onomastici și nu concepem aniversările fără noi, ne ajutăm când suntem la necaz, sărim în schema altruismului atunci când unul dintre noi are nevoie de ajutor, ne strângem și discutăm colegial și ”bunele” și ”grelele” și ne prețuim reciproc... 

CUM SĂ TRUDEȘTI PENTRU O CAUZĂ...
  La Sibiu, pentru realizarea concertului de marți s-au făcut eforturi considerabile, care din păcate nu se pot evidenția aici, în câteva rânduri scrise și  în toată splendoarea lor. De la ora 10 dimineața până seara la 22, zeci de oameni au trudit pentru ca pe scenă și în sală să fie totul bine. Eram eu însumi entuziasmat de această armată de oameni, marea majoritate s-au învoit și de la muncă, pe care i-am sporit spre lucru până la epuizare. Cineva încerca totuși să mă

atenționeze: ” Părinte, vă văd entuziast. Îi soarbeți din ochi pe oamenii dumneavoastră, dar să nu vă supărați dacă cineva ”totuși” va fi poate de ceva nemulțumit la sfârșit de concert, doar gândiți-vă că pentru noi toți și pentru noi și pentru fiecare om de pe scenă și din sală, sfinția voastră ați făcut tot ceea ce era omenește posibil ca să fie bine... Și de aceea vă prețuim, și de aceea vă respectăm și nu vă părăsim niciodată... Restul e  doar simplă vânare de vânt...” Și iată că spusele s-au adeverit. Totul a fost mai mult decât o reușită, chiar o biruință a bunului simț, a onestității, a smereniei, a jertfei, a iubirii,  a onoarei prieteniei... Și le mulțumesc colegilor din echipă, organizatorilor, echipei TV de la București, consilierilor, chiar și bucătarilor care ne-au dăruit o minunată cină de post, pentru tot ceea ce au făcut ca acestă GALĂ DE PAȘTI să fie impecabilă... 

Prietenia este atuul nostru principal. Și credința în Dumnezeu... Priviți-ne în fotografii și veți înțelege totul.. Restul, e într-adevăr doar vânare de vânt...

BCUREȘTI ȘI VADU PĂRULUI- DOUĂ CONCERTE DĂRUITE DE MAICA DOMNULUI!

Vadu Părului și București Locul: ambele spectacole au avut loc în biserică.  La București chiar în vestita biserică Mihai Vodă. Spectatori: circa 200 la Vadul părului și peste 500 la București. Atmosfera: ecxcelentă, pe alocuri chiar palpitant de frumoasă. Patriotism 100% în ambele concerte. Organizare: Felicitări gazdelor pentru cele două manifestări. Totul a fost bine. Noutăți: Cătălin Cizmaș la orgă și Părintele Nicu Vlad au revenit în echipa forte a cenaclului.
Vadu Părului și București sunt două povești pe care nu aș vrea să le trec cu vederea, chiar dacă au trecut câteva zile de la minunatele spectacole reușite acolo. Mă gândeam ieri, după terminarea concertului dela Sibiu, că în sfârșit parcă am scăpat de acea piedică care se împotrivea prezenței cenaclului în Muntenia. Judecasem mult pe posibilii organizatori că nu au ”interesul” de a aduce cenaclul la niște oameni simplii și frumoși, sub motivația că nu e timp, că nu sunt bani, că Țara Românească e prea departe de Ardeal... Și iată că, în ciuda unor ani de secetă prin Muntenia, în sfârșit Cenaclul Lumină Lină a ajuns acolo și a reușit să realizeze două concerte frumoase.
Să precizez că proverbul ”prietenii la nevoie se cunosc” este pe deplin justificat în cazul Părintelui Dumitru Lazăr- care a făcut posibil concertul de la Vadu Părului- și a Părintelui Adrian care a organizat excelent spectacolul de la Biserica Mihai Vodă. Cu un plus de recunoștință și față de domnul Dinu Popescu- proprietarul ”Casei Românești” din Otopeni, gazdă bună și sârguincioasă pentru cauza cenaclului. La fel să-i amintim și pe preoții localnci din Vadu Părului și pe toți acei care s-au implicat cu inima pentru reușita acțiunilor noastre de sâmbătă și duminică. 
Concertele au fost amândouă excepționale. Am regăsit un public muntean efervescent, fapt pentru care m-am întrebat de ce oare nu am putea să împărtăpșim mai des această bucurie a concertelor cenaclului și în alte comunități vecine. La Vadu Părului oamenii au fost sensibili și plini trăire românească, iar la București totul a fost exploziv, d ela emoția colectivă închinată Maicii Domnului și până la incandescența cântecelor patriotice interpretate la unison. Ceea ce înseamnă că am avut în față români implicați în actul iubirii de patrie, piese de rezistență umane în calea sutelor de vitregii care ofensează neamul românesc.
Părintele Doru Gheaja a făcut și de această dată deplasarea cu noi și a fost din nou un lider comportamental și de moral pentru întreaga echipă. Am avut multe lucruri pozitive de învățat din tot ceea ce face și peste toate ne este cu adevărat un tutore de conștiință românească, model de jertfă și iubire creștină. la fel și toți ceilalți colegi, pe care i-am evidențiat de fiecare dată în cronicile cenaclului, împreună au reușit să lase urme frumoase d eromânism, de ortodoxie vie și de spirit altruist. Merită să fi membru al Cenaclului Lumină Lină, adică să fi iubit și respectat de atâta lume, dar mai ales merită să îți iubești tu însuți neamul cu gesturi concrete, firești și pine de viitor. Felicitări dragi colegi. Înainte! 

UN CONCERT ÎNĂLȚĂOR ŞI SUBLIM AL CENACLULUI LUMINĂ LINĂ LA BIBLIOTECA ASTRA DIN SIBIU

Biblioteca Astra din Sibiu a fost luată cu asalt, marţi 04.04.2017 seara, de sute de sibieni între care foarte mulţi tineri, dornici să asculte muzică creştină şi naţională. Iar concertul oferit de Cenaclul Lumină Lină, a fost peste aşteptările concitadinilor noştri, a fost de o calitate deosebită. Atmosfera înălţătoare din sală şi piesele au fost trăite de sibieni la cea mai mare intensitate a emoţiilor, spre bucuria organizatorilor care şi-au dorit ca publicul să aibă acces în număr cât mai mare la audierea  şi vizionarea unui concert de o calitate ireproşabilă.

Piesa de deschidere a concertului, a fost sublima priceasnă ,,La Tine vin, Măicuţă”: Dar n-am ce-ţi da,/Eu, Maică, n-am ce-Ți da/ Numai inima mea!, apoi Prea Sfântă Maică şi Fecioară/ Nădejdea sufletului meu.. cu           acompaniamentul instrumentiştilor Ştefan Ion la orgă şi Nelu Ivan la chitară. Dragii şi distinşii noştri preoţi: pr. Doru Ghiaja, pr. Cătălin Dumitrean, pr. Mihai Petian, pr.Alexandru, care au fost asistaţi pe parcursul concertului de acordurile sublime ale instrumentelor. Pricesnele au fost întâmpinate de spectatori cu mulţime de aplauze. Toţi au fost minunaţi:Romică, Andrei, domnul Sorin Popa, domnul Nelu Ivan a interpretat cu multă sensibilitate ,,La Crucea din dealul iubirii"; Andreea cu voce ei minunată a interpretat ,,Ce s-ar face inima” ce glas cristalin, sublima piesă!

Tânărul solist Vlad Părău a stârnit admiraţia publicului spectator, el fiind motivat de credinţa deplină  în  puterea muzicii de a uni oamenii spre a duce mai departe misiunea Cenaclului Lumină Lină. Muzica prezentată,  a fost atât de vie dar şi nostalgică. Intuiţia şi lejeritatea cu care membrii cenaclului interpretează piesele muzicale încântă atât audienţa sibiană, dar şi pe telespectatorii care îi vor urmări la Televiziunea Trinitas din toată ţara.

În partea a doua au fost prezentate cântecele naţionale care au găsit o mare rezonanţă în sufletele iubitorilor Cenaclului Lumină Lină.

Înălţător şi sublim

Publicul sibian a fost impresionat ,,până la sublim” de frumuseţea acestui concert, dar şi de modul ireproşabil în care a fost organizat grandiosul eveniment artistic.

A fost un concert  înălţător. Nu pot să nu observ că membrii cenaclului sunt la vârste diferite, adică şi oameni care nu se află la o maturitate artistică. Nu cred că a fost o muncă uşoară pentru conducătorul cenaclului pr. Cătălin Dumitrean, cum nici pentru ceilalţi membrii ai cenaclului, pregătirea şi prezentarea concertului. Cu toate acestea, s-au prezentat la înălţime. ,,Mi-e greu să găsesc cuvinte potrivite cu privire la frumoasa lor prestaţie”, a apreciat din mulţime doamna Paraschivescu Laura, fostă profesoară de muzică, care a fost vădit impresionată de acest concert al Cenaclului Lumină Lină.

Acest concert a fost unul divin, la care poate mulţi nu se aşteptau. Sibiul merită astfel de evenimente. Este un frumos cadou pentru noi, sibienii, şi nu pot decât să-i felicit pe membrii Cenaclului Lumină Lină şi în mod special pe părintele Cătălin Dumitrean, care a avut această iniţiativă.

Mulţumim Maicii Domnului pentru toate!