Nici prin gând nu mi-a trecut zilele trecute, că voi relua scrisul chiar în prima zi de toamnă, mai ales că nostalgic la tot ceea ce înseamnă soare nu am prea avut timp suficient să mă bucur de frumusețea verii. Drumuri peste drumuri în Italia, pentru a-mi rezolva o mai veche
Dar a rămas istoria vieții mele așa cum e ea și bucuria de a constata că în încercările prin care am trecut, nu grele, dar sensibile din punct de vedere medical, nu am fost niciodată singur, că zeci de prieteni au fost lângă mine, că sute de credincioși s-au rugat profund pentru binele meu, că s-au făcut drumuri lungi spre a se lăsa în mânăstiri pomelnice cu numele meu, că membrii Cenaclului Lumină Lină au fost lângă mine și la bine și la greu...
M-au copleșit semnele de solidaritate și de aceea astăzi, întors acasă, vă mulțumesc tuturor din suflet. În Italia totul a fost bine, am simțit rugăciunile celor de acasă și acum m-am întors pentru o săptămână, iar apoi voi mai avea doar un singur drum pentru controlul firesc postoperatoriu, după care sper să mă alătur definitiv proiectelor începute cu cenaclul.
Din păcate nu voi putea fi prezent la LUPU-BLAJ, deoarece chiar atunci voi fi așa cum am arătat mai sus din nou la Padova pentru ultimul control. Dar nădăjduiesc ca să se mobilizeze toți colegii mei și să facă un concert mare. Concertul trebuie să se desfășoare, cu sau fără mine și sper să fie ultimul fără mine, iar din 17 să revin la DANEȘ COMPLET REFĂCUT. Aștept vești de la toți colegii și confirmări telefonicie că vor fi prezenți la Lupu, în parohia părintelui Nicu Vlad-membru al Cenaclului Lumină Lină.
Mă bucur pentru Andrei Lazăr că a avut o nuntă frumoasă și am fost și noi reprezentați de familia Nelu și Mirela Ivan. În ceea ce mă privește, nu am putut onora invitația, se știu cauzele, dar sunt foarte fercit că Andrei este acum căsătorit, că am pus și eu în anii ce-au trecut, după umilele mele puteri, umărul la zidirea viitorului său. Și poate că Andrei nu va uita nicodată acest lucru. Acum îl aștept să revină printre colegi, să dea semne de lumină lină și să nu uit să scriu că mi-e tare dor și de Părintele Dumitru-tatăl său și de familia sa.
Părintelui Doru Gheaja îi port o recunoștință cu totul și cu totul aparte. A fost atât de prezent lângă mine în toate aceste zile, încât parcă nici nu am fost separați de distanțe. Mereu atent, la fel și Nelu Ivan, și Romică, m-au sunat mereu, s-au interesat de starea mea de sănătate și mi-au dăruit multă speranță. Sorin Popa a fost și el aproape, iar de ceilalți pot spune că au fost sufletește lângă mine cu toții. Nu am vorbit cu ei, dar i-am simțit...
Ce să mai spun? Sunt un privilegiat al sorții având atâția prieteni buni. Probabil că Maica Domnului mi i-a adus în dar pe toți ca să-i simt iubirea, ocrotirea și să pot continua mai departe proiectele pe care le-am început. Sunt bine, sunt curajos, sunt hotărât să merg mai departe și să fac bine poporului meu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!
Părintele Cătălin Dumitrean
1 septembrie 2017 ora 14 Sibiu
