marți, 7 noiembrie 2017

LA BOIAN, ÎN DIRECȚIA DEMNITĂȚII NAȚIONALE!

A trecut duios concertul de la Boian. Poate ca o zi blândă de toamnă în care încă mai vezi stoluri de păsări ce se unduiesc cu melancolie asupra pământului. Melancolia noastră se
cheamă România. Un pământ pe care trubadurii cenaclului l-au cântat până la ultima lor picătură de energie, la Boian, satul care a dorit să ne primească și să ne asculte cu smerenie.
Poate ar fi trebuit să începem concertul cu o bătaie de clopot prelungit, astfel ca eforturile Părintelui Marius să fi în cununate de și mai mult succes, ca lume să fi fost dublu, deși nu ne putem plânge că nu am avut un public consistent. Dar a fost un concert prea frumos, prea emoționant și până la urmă incredibil de viu. Părintele Doru Gheaja a stat cu noi pe scenă și parcă ne dădea forță ca să fim puternici. Nelu Ivan, pe urmele strămoșilor săi, a pus sufletul neamului în palmă și l-a dezmierdat cu o finețe numai la el și de el posibilă. Cântecul ”Dorința”- m-a încântat și m-a făcut să tremur de iubire. 
A revenit Vlăduț și precum veți vedea și într-o fotografie l-am susținut cu patimă. Pentru că din sensibilitatea interpretărilor sale parcă ai optimism și dor de libertate. A cântat frumos și Dominic, superbă la priceasna ”LA UMBRA CRUCII TALE” cântec potrivit talentului să și scenei misionar-patriotice a cenaclului pe care și-a revărsat darul. A fost inegalabil și Părintele Alexandru, cu mama, nașa, soția și fetița sa în sală și astfel concertul s-a plinit pe sine. Să nu-i uităm pe Sorin Popa, extraordinar, pe Romică și pe Andreea-care merită toată susținerea noastră, aceasta din urmă fiind, după părerea mea, un giuvaer încă destul de nepus în relief de noi înșine. evident, cea mai liniștită voce feminină care a fost până acum în cenaclu.

Ca să fi membru al cenaclului trebuie să fi un bun creștin și un om gata de jertfă. Cenaclul Flacăra era la vremea sa o rampă de lansare pentru mulți viitori artiști, care au devenit profesioniști cântând pentru propria firmă, valoare și supraviețuire. Cenaclul Lumină Lină este cu totul și cu totul altceva, o rampă de relansare a spiritualității acestui popor. Singurul nostru ideal este poporul român. De aceea și la noi, intră cine are  talent, rămâne cine are suflet. La Boian sufletul cenaclului a bătut într-o singură direcție: DEMNITATEA NAȚIONALĂ ȘI BUCURIA DE A FI ROMÂNI! 

SPRE SLATINA...HĂRMAN...BRAȘOV...

Existăm! PĂRINTELE CĂTĂLIN: Noi, cei care mergem astăzi la Slatina, punem început de bun turneu. Apoi duminică două concerte mari, toat...